In locul zicalei “Follow the money”, adica ia urma banilor, in cazul securitatii energetice europene apare si vorba lui Henry Kissinger din anii ’70 “Controleaza petrolul si controlezi toate continentele”. Combinatia si ramificatia contemporana a celor doua sintagme contureaza realitatea comunitara si continentala de azi.

Daca urmarim si banii si petrolul, dar si gazul, fie el lichefiat sau in alte forme, ajungem nu doar la Baku, in Azerbaidjan sau la tarile de la Marea Caspica, nu doar la exporturile energetice ale Rusiei catre UE – unde multe state membre au avut acorduri comerciale bilaterale, conflictul din Ucraina punand sub semnul intrebarii aprovizionarea energetica europeana – ci si la Washington. Le luam pe rand. Solutia conventionala de contrabalansare a”acestui urias bol de spaghete format din reteaua rusa de gazoducte si oleoducte spre Europa” , (cum definea analistul Daniel Yergin) s-a incercat prin deschiderea unui nou coridor sudic cu gazoductul Nabucco si Interconectorul Grecia, Turcia, Italia. Din varii motive nu s-a dovedit o strategie robusta.

Conflictul din Ucraina a pus in imediata urgenta o uniune energetica europeana, pe care premierul polonez, Donald Tusk a si propus-o. Comisia Europeana a conchis ca trebuie raspuns rapid la situatia geopolitica actuala si la dependenta de importuri energetice. Presedintele in exercitiu al Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a declarat :

UE a desfasurat o activitate intensa in urma crizei gazului in 2009 pentru imbunatatirea securitatii sale energetice. Cu toate acestea, ea continua sa fie vulnerabila. Tensiunile generate de Ucraina vin sa confirme din nou acest lucru. Luand in considerare o dependenta globala fata de importurile de energie in proportie de peste 50 %, trebuie sa luam noi masuri. In chestiunile de securitate a energiei, Europa trebuie sa se exprime si sa actioneze ca o singura entitate.

Romania face parte dintre statele membre UE producatoare de gaz natural, cu o cota de 6,5% din productia interna a Uniunii, productie de gaz ce reprezinta 23% din consumul de energie total al statelor membre, potrivit Reprezentantei Comisiei Europene la Bucuresti.. Mai mult, Romania cauta in continuare sprijin pentru realizarea interconectorului AGRI, impreuna cu Georgia si Azerbaidjan,- si asa am ajuns la Baku-, coridor care presupune aducerea de gaz lichefiat din zona caspica, pe Marea Neagra, prin Constanta, in Uniunea Europeana. Tot Romania are avantajul unor serioase rezerve petroliere in Marea Neagra, in contextul in care restul productiei de energie din UE este impartita intre cea obtinuta din petrol si produse petroliere (34%) si combustibili fosili (17%), cea nucleara (13%) si cea obtinuta din surse regenerabile (14%).

Pentru a face fata problemelor de securitate a aprovizionarii pe termen mediu si lung, Comisia Europeana propune parteneriate de incredere si actiuni de finalizare a pietei interne a energiei si construire a legaturilor lipsa din infrastructura .Comisia a identificat aproximativ 33 de proiecte de infrastructura critice pentru securitatea energetica a UE. Si iata ca ajungem la cel de-al treilea punct enuntat la inceput, parteneriatul energetic stabil si pe termen lung care se negociaza deja in cadrul Acordului de liber schimb cu SUA. Fara sa mai amintim promisiunea facuta de presedintele Obama, cu o luna in urma, la Bruxelles, de a trimite de urgenta UE, cantitati mari de gaz lichefiat, la nevoie.

UE va urmari sa stabileasca legaturi si cu noi tari partenere, de exemplu, in regiunea bazinului Marii Caspice, continuand sa extinda coridorul sudic al gazelor, dezvoltand hub-ul de gaz mediteranean si consolidand aprovizionarea cu gaz lichefiat, a decis Comisia Europeana.

Împarte cu prietenii tăi: