Discursuri la deschiderea conferintei:

Presedintele Director General al Societatii Romane de Radiodifuziune, Ovidiu Miculescu, Ministrul de externe, Bogdan Aurescu si Secretarul general al Uniunii Audiovizualului din zona Asia-Pacific, Javad Mottaghi.

Ovidiu Miculescu: Avem aici patru continente, nu doar două, mai mult decât ne aşteptam. Deci, Excelenţele dumneavoastră, distinse domnule doctor Javad Mottaghi, distinşi delegaţi, doamnelor şi domnilor, dragi colegi, este plăcerea mea şi privilegiul de a vă ura un călduros bun venit, din partea Radio România, şi a vă spune cât de recunoscători suntem faţă de Uniunea Audiovizualului Asia-Pacific pentru acceptarea invitaţiei de a ne reuni la Bucureşti pentru acest eveniment remarcabil, care are loc pentru prima dată în afara ariei geografice Asia-Pacific. Ne exprimăm profunda recunoştinţă domnului doctor Javad Mottaghi, care a manifestat încredere în noi, care a înţeles faptul că Radio România poate fi şi este un partener de nădejde. Aş dori să le mulţumesc, de asemenea, tuturor organiţiilor mass media internaţionale care au considerat că este important să participe la Conferinţa Media 2020, precum Conferinţa Permanentă a Audiovizualului Mediteranean, Grupul European de Reclamă, Grupul European pentru Reclamă Televizată, Uniunea Audiovizualului din Statele Arabe. Faptul că ne adunăm aici, din nou, sub egida comună a Uniunii Audiovizualului Asia-Pacific, a Uniunii Europene a Audiovizualului şi Radio România este de bun augur şi consider că aceste zile constituie o ocazie deosebit de bună pentru a reînnoi contracte, pentru a construi această punte prodigioasă între continente. Această reuniune remarcabilă adună laolaltă reprezentanţi cheie din Asia, Europa, America de Nord şi Australia, uniţi de subiectul comun al peisajului deosebit de dinamic în mass media. Sunt uimit de rapiditatea cu care lucrurile au progresat în ultima vreme. Tema evenimentului reflectă puterea din ce în ce mai mare pe care o are mass media şi importanţa furnizării de informaţii de acurateţe miliardelor de oameni de pe toată planeta. În anul 2020 ne aşteptăm ca mass media să se transforme profund, transformarea a început de altfel deja. Printre acestea aş vrea să menţionez câteva, consumul de mass media pe aplicaţii, telefoane mobile, tablete, platforme hibride, care vor continua să ne provoace şi să aducă provocări creatorilor de conţinut. Aceasta este o provocare deosebită pentru industria mass media şi pentru audiovizual, pentru platformele sociale, pentru a crea conţinut mai atrăgător, mai interesant pentru public nişă şi, mai ales, pentru publicul tânăr. Trebuie să fim proactivi în recunoaşterea provocărilor pe care le avem în fiecare zi, să facem schimb de experienţă, ne trebuie mai multe întâlniri de acest tip. În următoarele zile avem ocazia şi chiar răspunderea de a pregăti jaloanele viitorului în mass-media.

Bogdan Aurescu: Doamnelor şi domnilor, pentru mine este o mare plăcere să mă aflu aici cu dumneavoastră, la acest eveniment care ne aduce împreună la Bucureşti, reprezentanţi ai mass media din toată lumea, şi îmi exprim satisfacţia deosebită din partea Guvernului României că aţi ales România ca punctul de întâlnire pentru un asemenea prilej deosebit şi SRR a făcut orice efort pentru a face aceste eveniment un succes. Dragi colegi, daţi-mi voie să mă adresez dumneavoastră superficial, sunt doar un diplomat, nu un om de mass media, să mă adresez subiectului principal al conferinţei – a aduce mass-media în viitor. Ca diplomaţi în Ministerul de Extene, noi ştim că informaţia este putere. Cu o vreme în urmă, jurnalismul se transmitea prin trei canale importante: radio, TV şi presa scrisă, dar internetul a schimbat totul, de la obţinerea până la împărţirea de informaţii, iar acum puterea este cât de repede poţi obţine şi comunica această informaţie. Câteodată, totul se face aproape în timp real şi cei care primesc primii ştirile au puterea, dar adevărata provocare este concurenţa de zi cu zi, aceea de a furniza informaţii, bazat pe surse pe care ne putem baza. Şi avem o dublă provocare, de a obţine informaţia rapid şi de a o obţine cu acurateţe. Consider că aceasta va continua să fie provocarea principală a peisajului mass-media în 2020, dar ne putem doar închipui cum va arăta asta în anul 2020. Noi modalităţi de comunicare se nasc în termeni istorici, se nasc ieri şi deja au devenit indispensabili. Primul SMS s-a trimis acum 22 de ani, Google s-a fondat acum 17 ani, Facebook a apărut acum aproape 11 ani, la fel şi Flickr şi YouTube, la un an după aceea Twitter, în 2006. Acestea sunt cele mai de popularitate platforme, dar altele prind teren şi reformează modul în care arată presa. Ca şi actori instituţionali, precum ministerele de externe, alte ministere, guvernele, modul în care acestea îşi gestionează comunicarea publică, iar aceste platforme sunt folosite ca sursă de informare şi canale de împărţire a informaţiilor cu un simplu clic sau o apăsare de buton. În plus, internetul este mobil şi obiceiurile consumatorilor se aşteaptă a se schimba dramatic, de aceea instituţiile publice, de asemenea, trebuie să se adapteze. Ministerul Afacerilor Externe se adaptează la platforme digitale pentru comunicare în chestiuni diplomatice şi afaceri de externe. Recunoaştem rolul mass media tradiţională, dar şi rolul din ce în ce mai mare al reţelelor sociale şi a publicării online şi a pieţelor viitoare. În spiritul popularităţii, reţelele sociale au deschis noi modalităţi în care ştirile pot ajunge la public şi modul în care acestea reacţionază, la rândul lor, devenind ele însele o sursă de informare. Iar astăzi, mai mult decât oricând, putem vorbi despre angajarea cetăţeanului în procesul de a crea ştiri şi al politicilor publice, indiferent de canalul care se foloseşte pentru transmitere. Jurnalismul cetăţenesc pe care l-am văzut pe programul dumneavoastră se va concentra pe faptul că există o schimbare în jurnalism, care are un impact deosebit în schimbarea agendei publice pentru instituţii. Nu cu multă vreme în urmă, jurnalismul era pentru cei puţini care aveau o pregătire, o şcoală. Ei şi opiniile lor dădeau forma agendei publice, însă, în timpuri mai recente, tehnologia a adus provocări enorme. Internetul a devenit o prezenţă zilnică şi a evoluat de la rolul dedivertisment până la rolul de reţea de informare globală. oamenii creează ştiri, folosind acelaşi mediu. Deci cetăţenii raportează, publică, laudă şi critică pentru un public global, care înainte era la dispoziţia numai a unor reţele mondiale. Deci, cetăţenii pot face o diferenţă enormă. Cazurile umanitare sunt un exemplu excelent. Ştiu, de asemenea, că vorbim de raportarea de dezastre, pentru salvare de vieţi. Conferinţa aceasta dovedeşte că jurnalismul ajută şi pe cei nevoiaşi. După cutremurul care a lovit Nepalul pe 25 aprilie, Facebook şi-a activat capacitatea de a disemina informaţii pentru cei care aşteptau ştiri despre cei dragi lor. Fiecare imagine pusă online făcea mai mult decât o mie de cuvinte şi fără ajutorul dumneavoastră, a mass-media, n-am fi putut realiza atât de repede magnitudinea dezastrului şi nevoia de a lua atitudine imediat. Acum un secol şi jumătate trebuiau zile sau săptămâni, în funcţie de distanţă, pentru ca o telegramă să ajungă la destinaţie; astăzi, totul este transmis aproape instantaneu. Diplomaţia digitală şi comunicaţiile digitale sunt indispensabile, complementare comunicărilor clasice. Dupa cum s-a spus de către şeful YouTube, s-a creat o formă mai deschisă de distribuţie, rezultând descentralizare, şi, mai important, de participare, având în vedere impactul Internetului, reţele sociale promovează politici sociale şi alte metode deja stabilite. Deci, diplomaţia digitală aduce noi faţete diplomaţiei, aducând provocări şi oportunităţi. Comunicarea accelerează, există o curgere mult mai rapidă, un flux de informaţii mai rapid şi capacitate mai bună de reacţie la dezastre, posibilităţi de alertare a cetăţeanului la pericole iminente saucoordonări pentru evacuări, de exemplu, din zone de risc. Avem un public mai larg şi comunicări bidirecţionale care permit publicului să stabilească un dialog pentru emiţător sau unul cu altul, dar generează şi concurenţă pentru angajarea publică. Întrebarea la care trebuie răspuns acum este cum putem să convingem publicul să ne asculte mesajele? Dintre miliardele de mesaje pe care le au din atâtea surse, oficiale sau nu, după părerea mea, în plus, gestionarea şi transmiterea de informaţii, provocarea pentru creatorii de conţinut este livrarea unor date bazate pe dovezi clare. Ca ministru, nu pot să nu menţionez că am mare încredere că puterea mass-media va fi covârşitoare în secolul XXI. Media are impact asupra tuturor din lume şi îşi va aduce contribuţia la construirea democraţiei, prosperităţii. mass-media este numit câinele de pază al democraţiei, iar în contextul prezent geopolitic, mai ales în zona noastră imediată, cu crizele de securitate din multe locuri, dar şi cu tendinele extremiste, este crucial ca presa să fie conştientă de acest rol important pe care îl are. Ne bazăm pe dumneavoastră să vă continuaţi misiunea, ocrotind statul de drept, drepturile omului şi libertăţile fundamentale, ca şi principiile şi normele dreptului internaţional. Dedicarea dumneavoastră la promovarea unei pieţe media accesibile, dar care este dedicată principiilor de bază, de transparenţă şi democraţie, îmi dă speranţa că mesajul dumneavoastră va ajunge la public nedistorsionat şi clar, iar aceasta este cu atât mai relevant în acest moment, când vedem cum alter-ego-ul jurnalismului, propaganda, cum încearcă să prindă teren, se spune că adevărul te va elibera, iar jurnalismul adevărat reuşeşte asta, pe o scară fără precedent, eliberând minţile oamenilor de opresie, ignoranţă şi teamă. În era digitală de astăzi jurnalismul a ajutat oamenilor, a transformat oamenii obişnuiţi în cetăţeni globali, importanţa misiunii sale nu poate fi ignorată şi de aceea vă doresc succes şi aş dori să ne vedem în parteneriat. Vă urez succes la organizarea acestei conferinţe! Şi, din nou, un cald bun venit la Bucureşti! Vă mulţumesc foarte mult.

Javad Mottaghi: Vă mulţumesc foarte mult. Excelenţa Voastră, domnule Aurescu, ministru de externe, domnule Miculescu, Preşedintele Director General Radio România, distinşi oaspeţi, colegi, doamnelor şi domnilor, bine aţi venit la „Media 2020”, bine aţi venit la Bucureşti! Sunt recunoscător Excelenţei Sale domnului ministru că a venit între noi, sunt recunoscător domnului Miculescu pentru invitaţia extinsă de a veni la Bucureşti şi pentru iniţierea acestui eveniment important. Sunt recunoscător tuturor celor care se află aici şi care au venit şi din Europa, şi din America de Nord, şi din zona Asia-Pacific, atât de îndepărtată. Sunt încântat că sunteţi cu noi şi vă mulţumesc pentru parteneriat şi pentru contribuţii. Suntem aici pentru a face parteneriat pentru a ne spori parteneriatul între Est şi Vest. Suntem aici pentru a promova dialogul, suntem aici pentru a ne asculta unul pe altul, pentru a învăţa unul de la altul, pentru a face schimb de experienţă, experienţe pe care le avem în ţările noastre şi regiunile noastre. Ne aflăm aici pentru a asculta provocările pe care le avem în ţările şi regiunile noastre şi să încercăm să vedem cum putem schimba în mai bine provocările şi oportunităţile. Suntem aici pentru a promova coproducţii, parteneriate, care ar putea să facă punte între Est şi Vest. Suntem aici pentru a privi spre viitor şi, de aceea, domnul Miculescu şi Radio România şi ABU au iniţiat „Media 2020” şi aceasta înseamnă „Media 2020”. În acelaşi timp, suntem aici pentru a începe un dialog pe calea de a instituţionaliza şi pe bază permanentă un dialog între audiovizualul din Est şi Vest. Suntem aici pentru a gândi global, şi nu local, pentru că noi, din audiovizual, suntem dedicaţi publicului şi suntem obligaţi să ascultăm de publicul nostru din fiecare ţară şi să învăţăm de la ei să îndeplinim dorinţele publicului nostru. Suntem aici, de asemenea, pentru a ne uita la alţii, pentru a vedea ce fac alţii şi de a vedea cum reacţionează la provocări şi asta facem în Asia: gândim global şi acţionăm local. Ne aflăm aici, de asemenea, pentru a ne concentra asupra punctelor comune, analizând, în acelaşi timp, diferenţele care există pe două continente, de-a lungul şi latul globului. Şi la nivel regional facem acelaşi lucru, şi în zona Asia-Pacific. Asia-Pacific este o regiune diversă – diversitate în economie, diversitate în politică, în populaţie, în culturi în religie, în dimensiuni, în totul. Considerăm că diversitatea nu este o provocare, nu este o ameninţare. Noi celebrăm diversitatea. Acesta este modul în care ABU, ca cea mai mare uniune de audiovizual din lume, funcţionează. Respectăm diversitatea şi celebrăm diversitatea. Ne concentrăm pe punctele comune şi, în acelaşi timp, analizăm diferenţele, în scopul de a reduce diferenţele şi de a vedea cum am putea, în final, să ne servim publicul şi membrii mai bine, care atinge 4 miliarde de oameni în toate reţelele din zona Asia-Pacific, cu 278 de membri în 68 de ţări. Şi îi sunt recunoscător lui Ovidiu pentru că ne-a adus aici, la Bucureşti, oraşul dumneavoastră atât de frumos, acum doi ani, când Radio România a devenit membru ABU. Audiovizualul din zona Asia-Pacific abia dacă ştia că există Radio România şi ce activităţi are. Acum, toţi membri audiovizualului ABU cunosc Radio România şi ştiu ce activităţi are, pentru că Radio România a fost implicată activ în ABU. Radio România participă la multe iniţiative pe care le-am avut şi poate aţi auzit, în septembrie, anul trecut, Orchestra Simfonică Radio România, cea care ne-a dat acel spectacol frumos de astă-seară, a fost în Malaysia, pentru summitul pentru copii. Şi unul dintre spectacole a fost transmis în direct pentru milioane de oameni. Ce văd aici, Excelenţa Voastră, şi colegi, Radio România a devenit o fereastră, o fereastră nu numai pentru promovarea de sine şi a activităţilor sale, ci pentru promovarea culturii româneşti. Şi acesta este un lucru important, trebuie să vedem asta cu toţii, toţi lucrăm în audiovizual în final şi trebuie să promovăm dialogul, să stabilim legături între est şi vest, iar Radio România a prezentat cu succes cultura dumneavoastră în regiunea noastră şi va continua să facă asta. Sunt recunoscător, din nou, tuturor pentru că se află cu noi şi sunt recunoscător vorbitorilor şi moderatorilor şi gazdelor noastre. Pe această notă, vă doresc o conferinţă de succes! Vă mulţumesc foarte mult.

Împarte cu prietenii tăi: