Lumea se confruntă astăzi cu cea mai gravă criză a refugiaţilor de la cel de-al doilea război mondial încoace. Europa se luptă cu un flux formidabil de oameni care caută refugiu între graniţele ei. Conform regulamentului Dublin III, practic Grecia, Italia, Bulgaria şi Ungaria ar trebui să se ocupe în mare parte de preluarea lor, însă capacităţile de primire, înregistrare şi găzduire temporară ale acestor ţări sunt depăşite, iar reacţiile ostile din partea populaţiei apar din ce în ce mai des. Comisia Europeană a alocat ajutoare de urgenţă Italiei, Greciei, Marii Britanii şi Franţei, o cerere din partea Ungariei este în curs de analiză. Problema nu se rezumă însă la o chestiune financiară.

Ce soluţii se-ntrevăd la nivelul Uniunii Europene? Ne spune Papp-Zakor András de la Radio România Cluj, în cadrul rubricii Local, regional, european – EuranetPlus

Bazele reglementării comune europene vizând primirea refugiaţilor au fost puse acum 25 de ani, la Dublin.

Intenţia a fost delimitarea clară a responsabilităţilor şi competenţelor, eliminarea cererilor de azil multiple. Regulile s-au ajustat pe parcurs, la ora actuală fiind în vigoare pachetul cunoscut sub denumirea de Dublin III.

În principiu, statul membru prin care solicitantul de azil intră pe teritoriul Uniunii este cel responsabil pentru preluarea lui.

Rutele pe care le aleg refugiaţii se schimbă însă în timp.

Dacă primele imagini dramatice ne-au parvenit de pe Mediterana, ţinta ambarcaţiunilor supraîncărcate fiind Italia sau Grecia, la ora actuală zilnic mii de refugiaţi aleg ruta balcanică, forţând din această direcţie graniţa Greciei, Ungariei sau Bulgariei. Aproape toţi migranţii doresc însă s- ajungă într-una din ţările bogate ale Uniunii Europene, cu precădere în Germania. Cu toate acestea, ţările din prima linie consideră că preiau o sarcină disproporţionat de grea.

Comisia Europeană a propus un sistem de cote de repartizare, bazat pe voluntariat, dar miniştrii de interne nu au căzut de acord. O soluţie permanentă de relocare este însă imperios necesară!

„Dacă există vreun fapt pe care nimeni nu-l mai poate contesta, acela este că în materie de migraţie Europa este vizată în întregul ei. Nimeni dintre noi nu face excepţie! „– spunea Dimitris Avramopoulos, comisar pentru migraţie şi afaceri interne.

„Mi-e teamă că la ora actuală ruta balcanică este deschisă atât migranţilor ilegali cât şi refugiaţilor politici. Unele din aceste ţări nu iau măsurile necesare punerii sub control a acestei situaţii. Acum cred că încep să-şi dea seamă că sunt parte a jocului! Creşterea fluxului migraţionist din această regiune ne-a produs o mare îngrijorare. Avem în vedere abordarea repetată a acestei probleme. Avem nevoie de contribuţia, participarea şi ajutorul acestor ţări pentru a face faţă situaţiei din regiune. La iniţiativa Ungariei o conferinţă la nivel înalt va fi organizată în octombrie pentru a dezbate provocările cu care se confruntă Europa Centrală în contextul fluxului migraţional fără precedent via Balcanii de Vest.”

Problema refugiaţilor este o provocare complexă, care trebuie abordată din toate unghiurile posibile. Agenda Europeană privind Migraţia este răspunsul elaborat de Comisia Europeană. Unul din elementele de bază va fi efectuarea mai operativă a returnărilor şi aprofundarea cooperării cu ţările de origine şi de tranzit. În acest scop va fi organizată o reuniune la nivel înalt în cursul lunii noiembrie în Malta, La Valetta, cu toţi şefii de state ale ţărilor cheie din Africa. Comisia va avansa până la finele anului noi propuneri vizând mecanismul de relocare şi va lucra de asemenea la definirea noţiunii de ţară de origine sigură – a mai precizat Dimitris Avramopoulos.

„Aceia care au nevoie reală de protecţie internaţională, o vor avea! Însă cei care nu au nevoie de aşa ceva şi trec ilegal graniţele noastre, vor fi returnaţi” – a spus comisarul european pentru migraţie şi afaceri interne.

Împarte cu prietenii tăi: