Senatul a adoptat, luni, o Hotărâre în care este precizată necesitatea ca statele membre UE să aibă dreptul de decizie în ceea ce priveşte stabilirea de politici în domeniul migraţiei şi acordării azilului.

‘Ne exprimăm dezacordul faţă de utilizarea unor mecanisme obligatorii, fără a ţine seama de particularităţile fiecărui stat, în cazul relocării intra-UE şi extra-UE şi subliniem că aceste măsuri nu abordează cauzele profunde ale migraţiei masive, dar au creat deja un efect advers, de stimulare a migraţiei. În acest context, reiterăm importanţa ca statele membre să deţină în continuare principala responsabilitate pentru politici în domeniul migraţiei şi acordării azilului, incluzând dreptul de decizie în aceste domenii’, se arată în textul Hotărârii adoptate de Senat, ca urmare a raportului pe care senatorii din Comisia pentru Afaceri Europene l-au întocmit cu privire la‘Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul economic şi social şi Comitetul regiunilor – o Agendă europeană privind migraţia COM (2015) 240′.

În documentul asumat de Senat este subliniată şi necesitatea elaborării unei politici de securitate comună a UE, cu ‘o abordare integrată’, având în vedere criza refugiaţilor, dar şi evenimentele de la graniţa de est a Europei.

Senatul încurajează totodată, prin Hotărârea adoptată, statele membre să aibă ‘un rol activ atât în lupta împotriva cauzelor care determină acest fenomen, cât şi securizarea graniţelor externe’, precizând că solidaritatea României s-a manifestat prin angajamentul de a participa atât la mecanismul de relocare intra-UE, cât şi la relocarea extra-UE, ‘peste capacitatea sa efectivă de primire şi integrare a migranţilor’.

‘Subliniem că este necesar un sistem unitar pentru acordarea azilului şi remarcăm, în acelaşi timp, că sunt necesare modificări profunde ale legislaţiei naţionale care să permită migranţilor să intre în legalitate, ca exemplu fiind accesul la piaţa muncii. Remarcăm ca UE nu este pregătită pentru a asimila migraţii, existând discrepanţe culturale majore şi, totodată, din cauza necesităţii de a adapta diferitele sisteme, de la cel educaţional, până la acela al asigurărilor de sănătate şi pe piaţa muncii. UE trebuie să-şi echilibreze foarte bine măsurile din domeniu pentru a nu crea noi factori de atracţie pentru migraţia ilegală’, mai stipulează documentul adoptat de Senat.

Totodată, în Hotărârea Senatului se atrage atenţia asupra faptului că nu toate statele membre UE au programe de educaţie gratuite în limbi de circulaţie internaţională.

‘În România, în principiu, sistemul are capacitatea de a asigura o ofertă în concordanţă cu nevoile, dar această capacitate este dependentă de zonele geografice în care se va realiza relocarea, asigurând totodată, manuale şi cursuri de iniţiere în limba română. Mai mult, sprijinul UE ar fi necesar în sensul că au fost identificate nevoi suplimentare de finanţare pentru sistemele de sănătate, cu atât mai mult cu cât serviciile medicale de urgenţă sunt acordate gratuit, iar un val suplimentar de persoane va pune o presiune mai mare pe accesul la serviciile medicale, deja confruntate cu problema resurselor financiare’, mai precizează sursa amintită.

În document este remarcat şi faptul că o creştere a fluxului migrator ar putea crea o anumită presiune socio-culturală şi dificultăţi de integrare, fiind astfel necesară implementarea de măsuri atât pentru imigranţi, cât şi pentru comunităţile care îi integrează.

‘Susţinem că măsurile de urgenţă trebuie să îşi menţină caracterul temporar, iar durata ar trebui estimată iniţial şi apoi periodic şi nu ar trebui extinse decât pe criterii obiective, evitând cazurile migranţilor care urmăresc avantajele economice din statele membre şi descurajând migraţia ilegală’, se mai arată în document.

Prin Hotărârea Senatului este semnalată şi necesitatea ca securizarea graniţelor şi măsurile pentru prevenirea acţiunilor extremiste să fie ‘urgent asigurate, existând la acest moment un risc major de reacţii radicale’.

‘Programele de integrare a imigranţilor trebuie adaptate noilor realităţi, iar agenţiile europene şi statele membre trebuie să manifeste vigilenţă maximă în prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate şi a terorismului, în timp ce politicile europene de securitate şi apărare trebuie adaptate noilor realităţi’, mai precizează sursa citată.

Hotărârea Senatului a fost adoptată, luni, cu 98 de voturi ‘pentru’, un vot ‘împotrivă’ şi o abţinere, urmând să fie publicată în Monitorul Oficial şi transmisă partenerilor europeni.

Împarte cu prietenii tăi: