Asta în condiţiile în care iniţial primul apel de proiecte părea să fie sortit eşecului, deşi a fost aşteptat de toată lumea. La patru luni de la lansarea apelului care a avut loc în 15 septembrie şi cu câteva zile înainte de termenul final, nu era depus niciun proiect transfrontalier. Directorul executiv al Biroului Regional de Cooperare Transfrontalieră Timişoara, Anca Lolescu, motiva atunci că probabil instituţiile şi ONG-urile doresc să se asigure că proiectele sunt bine scrise şi nu există pericolul să se întoarcă înapoi.

S-au depus 193 de proiecte, un număr ridicat, ceea ce demonstrează în continuare un interes extrem de mare al aplicanţiilor din zona eligibilă română şi sârbă pentru acest program. Comparativ cu perioada anterioară 2007-2013 suntem în aceelaşi trend – un interes foarte mare pentru program, un număr foarte mare de proiecte depuse având în vedere suma alocată pentru acest prim apel de propuneri de proiecte, aproximativ 52 milioane de euro, din care 22 milioane de euro sunt pentru proiecte strategice.

Pentru prima dată în zona de graniţă dintre România şi Serbia pot fi concepute şi astfel de proiecte, proiecte capabile să asigure creşterea şi dezvoltarea economică pe o perioadă îndelungată.

Acestea pot fi depuse în continuare la sediul BRCT Timişoara până în data de 15 martie. Următorul pas este examinarea şi evaluarea proiectelor, iar ulterior cele mai bune vor fi propuse spre finanţare.

Succesul programului INTERREG se datorează instituţiilor şi ONG-urilor care s-au implicat în conceperea unor proiecte de bună calitate. Efortul nu va rămâne nerăsplătit, deoarece proiectele vor contribui la dezvoltarea şi la îmbunătăţirea calităţii vieţii pentru locuitorii din zona de graniţă, a mai spus Anca Lolescu.
La rândul său, comisarul european pentru politici regionale, Corina Creţu a afirmat că programul vizează protejarea mediului în regiunile de frontieră.

Practic prin aceste programe transfrontaliere urmărim să avem un acces sporit la piaţa muncii, asistenţă medicală şi servicii sociale îmbunătăţite. Sigur că foarte important este aspectul legat de mediu pentru că practic zona vizată de program se află în centrul macro-regiunii europene a Dunării, iar bazinul Dunării acoperă mai mult de jumătate din frontiera dintre România şi Serbia, de aceea proiectul se va axa în special pe dezvoltarea unor infrastructurii de transport transfrontaliere, eficiente şi ecologice.

Comisarul european pentru politici regionale, Corina Creţu a menţionat că peste 2 milioane de persoane care locuiesc în regiunea de frontieră România – Serbia vor beneficia de aceste proiecte.
Programul INTERREG a contribuit semnificativ, în ultimii 25 de ani, la dezvoltarea zonelor de graniţă dintre România şi Serbia. Cu toate acestea, există aspecte care frânează cooperarea transfrontalieră, aspecte care provin, în principal, din diferenţele legislative dintre ţări sau lipsa unei planificări teritoriale comune.

Împarte cu prietenii tăi: