Consiliul Competitivitate întrunit la sfârşitul săptămânii trecute a luat decizii importante pentru maximizarea impactului cercetării şi inovării asupra economiei şi a societăţii în ansamblul ei. S-a reafirmat nevoia şi efectele pozitive ale investiţiilor în cunoaştere.

După cum a subliniat Sander Dekker, secretar de stat pentru educaţie, cultură şi ştiinţă al guvernului olandez, evaluarea Celui de-al Şaptelea Program Cadru pentru Cercetare şi Dezvoltare Tehnologică a demonstrat că fiecare euro investit în cercetare a generat rezultate în valoare de 11 euro prin inovaţii, tehnologii sau produse noi.

Carlos Moedas, comisar european pentru cercetare, inovare şi ştiinţă:

PC7 a generat peste 170.000 de publicaţii care la rândul lor au stat la baza a 1700 de patente. Sub aspectul rezultatelor economice se estimează o creştere anuală în jur de 20 de miliarde de euro pe un interval de 25 de ani.

De program au beneficiat în aceeaşi măsură societatea şi cetăţenii, PC7 întrunind proiecte cu un larg spectru de tematici: de la tratarea diabetului şi a bolii Alzheimer până la robotică sau energiile regenerabile.”

În cadrul Consiliului Competitivitate a existat un consens deplin privind necesitatea unor reglementări mai deschise, mai prietenoase ca şi precondiţie a inovării. În această idee s-au lansat aşa-zisele Pacturi pentru Inovare. Acestea sintetizează modul în care am vrea să funcţioneze Europa: culegând şi diseminând cele mai bune practici în beneficiul tuturor – sublinia comisarul Carlos Moedas.

„Vom persevera cu ideea Consiliului Inovare. Am început să clădim această concepţie de jos în sus, lansând un apel pentru sugestii pe tot cuprinsul Europei. Am fost surprinşi în mod plăcut de receptivitatea şi angajamentul tuturor părţilor implicate. Ne-au parvenit peste o mie de idei şi mai bine de o sută de documentaţii complete referitor la ceea ce s-ar dori ca acest Consiliu Inovare să fie.”

La finalul unei dezbateri privind subiectul fierbinte al ştiinţei deschise, s-a căzut de acord asupra deciziei ca din 2020 toate publicaţiile ştiinţifice să devină accesibile în mod liber. La ora actuală rezultatele cercetărilor finanţate din bani publici nu sunt accesibile persoanelor din afara universităţilor. Din această cauză profesori, medici sau antreprenori sunt lipsiţi de informaţii preţioase, care ar putea fi absolut esenţiale în munca lor, iar universităţile la rândul lor trebuie să investească sume substanţiale în abonamente. Ştiinţa deschisă înlătură barierele din jurul instituţiilor de învăţământ superior, asigurând beneficii maxime societăţii de pe urma rezultatelor cercetării – sintetiza conceptul secretarul de stat Sander Dekke.

Împarte cu prietenii tăi: