”Sunt fată din Boişoara” – această declaraţie muzicală ascunde taina destinului muzical al celei ce nu va uita niciodată Ţara Loviştei. Acolo a auzit cântecul fluierului răsunând în unduirile brazilor veşnic verzi. Acolo va învăţa versurile care îi vor purta glasul dincolo de hotarul unui sat luminat de înţelepciunea bătrânilor care ştiu colindele de colac sau de fereastră, strigăturile cu tentă umoristică, dar şi poveştile de la stâna din Bătrîna, pe care mai târziu şi Nineta Popa le va cânta:

  • De la stâna din Bătrâna – din fonoteca Societăţii Române de Radiodifuziune

Nineta Popa s-a născut în miez de vară, 19 iulie, şi căldura estompată de umbra pădurilor din Munţii Lotrului se va regăsi în timbrul vocii sale. Şi-a început drumul consacrării la Sibiu, integrându-se în ansamblurile folclorice ”Cindrelul” şi ”Junii Sibiului”, i-a avut alături la primul album muzical pe Dumitru Giurcă, Mircea Marcoş şi Maria Lia Bologa. Astfel drumul spinos al venirii în prim-planul scenei folclorice a fost netezit de generozitatea dăruirii cântecelor ce aduc bucuria de-o clipă şi amintirea de mai târziu. Iar imaginea mamei, a locului natal vor cuceri inimile iubitorilor de cântec izvorât din lumea satului de altădată:

  • Bună ziua, maică bună – din fonoteca Societăţii Române de Radiodifuziune

Acest cântec are o poveste: Nineta Popa voia să ajungă la inima iubitorilor de folclor nu doar cu melodiile Lucreţiei Ciobanu, aşa că şi-a cânta propria poveste de viaţă. Adoptată la vârsta de 2 ani, Nineta va avea două mame, pe fiecare o va iubi şi pe fiecare se va supăra. Nu a ştiut că a fost adoptată decât după ani şi acest fapt o va determina să plece din familia care o adoptase la părinţii săi naturali. Această imagine împărţită între lumea satului de câmpie şi lumea Boişoarei îi va determina şi compunerea unei imagini a vieţii rurale din două universuri diferite: cântecelor din repertoriul ciobănesc li se va alătura cântecele olteneşti. Şi, prin mirajul glasului său, va performa în ambele registre, pentru că ambele sunt pentru ea identitare. Şi astfel, ”fata din Boişoara” nu este doar o mărturisire muzicală a originilor sale, ci înverşunarea de a-şi asuma obârşiile, convinsă fiind că de acolo, de la munte, a moştenit dulceaţa rostirii şi inflexiunile liniştitoare ale glasului său.

  • Vin ciobanii de la munte– din fonoteca Societăţii Române de Radiodifuziune

Când albul imaculat al fulgilor de nea se lasă pe verdele crud al brazilor din Ţara Loviştei colindele cântate de Nineta Popa  aduc acea căldură pe care doar focul din vatra casei părinteşti poate să o strecoare în sufletul încercat de trecerea vremii:

  • Trec zilele omului – din fonoteca Societăţii Române de Radiodifuziune

Text şi lectură Gabriela Rusu-Păsărin

Împarte cu prietenii tăi: