Originară de pe Valea Târnavelor, satul Veseuș, județul Alba, născută într-un gustar călduros și aducător de roade, Veta Biriș reprezintă imaginea cea mai elocventă a iubirii de țarină, de satul din care se revendică destinul său ca om și interpret. Nu va vrea să plece din acest univers al țăranului care știe ritmurile vieții conduse după alte legi, nescrise ale acestei lumi ce are respect pentru tradiție. Veta Biriș va alege, în locul mirajului generat de orașul tuturor și al nimănui, satul în care toți se cunosc între ei, se înrudesc și se bucură de roadele muncii lor din gospodăriile ce dau cam tot ce trebuie unei familii pentru a trăi cu sentimentul că toate se fac acasă, cu dragoste. Imaginea satului său natal de pe Târnava Mică va fi înlocuită cu imaginea satului unde se va stabili, Căpâlna de Jos, un alt sat component al Jidveiului, renumit prin Fetele de la Căpâlna, imagine emblematică. Acest sat s-a dovedit a fi microuniversul tăinuitor de valori ale cântecului popular, valori pe care Beta Biriș le va scoate la lumină, înnobilându-și chipul cu bucuria versurilor și cu căldura melodiei și astfel aceste cântece vor ajunge la inimile iubitorilor de folclor prin glasul ușor de recunoscut al Vetei Biriș.

 

A debutat în concursul ”Dialoguri la distanță” cu cântecul Bădiță de pe Târnavă. Orașul Târgu-Mureș devine locul consacrării sale, iar concursul ”Floarea din grădină” certificarea acestei consacrări. Va face înregistrări la Radio Târgu-Mureș și va porni pe drumul lung al cântecelor pentru totdeauna.

Veta Biriș va fi numită pe drept cuvânt ”Doamna moților”, pentru că este prima interpretă a unor cântece ce se cântau pe șoptite în alte vremuri. A promovat cu dăruire folclorul din zona Târnavelor și a adus în actualitate cântecele vechi populare patriotice: Cântecul Iancului sau Așa-i românul, Noi suntem români sau Hai să-ntindem hora mare sunt cântecele de nelipsit la marile sărbători ale românilor.

Vocea sa aduce la unison ritmurile munților și poveștile istoriei tăinuite în văluritele creste ale înălțării spre cer. Fiecare cântec de acolo este o lecție de istorie a neamului românesc, a declarat interpreta, subliniind cu mândrie acest caracter al creației populare:

 

Cântecul Iancului – din Fonoteca Societății Române de Radiodifuziune

 

Viața satului cu momentele de sărbătoare la marile praguri ale vieții este surprinsă în cântecele vechi de pe Valea Târnavelor. Tot lecții de viață și de istorie a locului prin oameni statornici și iubitori de tradiție:

 

Mândre-s nunțile – n Tăuni – din Fonoteca Societății Române de Radiodifuziune

 

Repertoriul Vetei Biriș dovedește cât de pregnante sunt calitățile sale interpretative: cântecele de jale, cele de cătănie sunt alternate cu cântecele de joc din Valea Târnavelor.

 

La joc îmi place să joc – din Fonoteca Societății Române de Radiodifuziune

Veta Biriș nu uită marile sărbători de peste an. Când e vremea colindelor aduce irizările diamantii ale rostirilor despre bucuria Nașterii Domnului, știind că țăranul român va resimți emoția sărbătorii prin colindele ce fac trecerea dinspre anul ce îmbătrânește spre bucuria anului tânăr , împlinindu-se astfel rotundul vieții.

 

Printre discurile lansate de Veta Biriș se numără „Așa-i românul” (1995), „La aniversare” (1999), „Oi cânta cu drag în lume” (2001), „Vechi cântece românești” (2007), „E vremea colindelor” (2008).

Veta Biriș este ”doamna moților” și are loc său privilegiat în Galeria interpreților de muzică populară.

 

 

Text și lectură: Gabriela Rusu-Păsărin

Împarte cu prietenii tăi: