Raportul anual EurWork referitor la condițiile de muncă din Uniunea Europeană a fost realizat în baza contribuției a 80 de participanți din rețeaua Eurofound. Concluziile acestui raport au arătat că anul 2015 a adus o ușoară creștere a numărului locurilor de muncă și o scădere a șomajului. PIB-ul pe cap de locuitor din Uniunea Europeană a depășit pentru prima dată valoarea celui ante-criză, dar recuperarea este inegală între țările memebre. Media de lucru a fost de 37,1 ore de lucru pe săptămînă, în ușoară scădere față de anul 2008 cînd s-a lucrat, în medie, 37,8 ore pe săptămână.

Anul 2015 a fost anul dezvoltării depline a programelor de încurajare a angajării tinerilor iar scrierea ori rescrierea rugulior privind condițiile de muncă a oferit Comisiei posibilitatea propunerii unei legislații a muncii clarificată și simplificată în ceea ce privește numărul de ore de lucru, sănătatea și siguranța la locul de muncă. Un control mai atent din partea Uniunii Europene a dus la modificări ale legislației pensiilor cu consecința prelungirii duratei de muncă în majoritatea țărilor. Reformele legislative de pe piața muncii continuă să fie un subiect de dezbatere. Care sunt elementele cuprinse în raportul EurWork în ceea ce privește România, Maria Ciorba, reprezentând centrul Europe Direct Timișoara:

In privinta categoriei de analiza a „Riscuri psiholosociale” – putem spune ca romanii muncesc mai putin si sunt mai relaxati. Evolutia intensitatii muncii in ultimii ani este negativa – daca in anul 2000, 67.7% dintre romani lucrau cel putin un sfert din timp cu deadline-uri precise, in 2005, procentajul a scazut la 62.7%, iar in 2010 la 59.7%. De asemenea, numarul romanilor care muncesc 10 ore / zi – o data sau de mai multe ori pe luna, a scazut de la 45% in 2000, la 34% in 2010. In ceea ce priveste numarul persoanelor care s-au simtit discriminate in ultimul an, procentul a ramas aproximativ constant – de 4.7%.

In ceea ce priveste dialogul social – în primul semestru al anului 2016, modelul  de dialog social a rămas neschimbat, dar relațiile industriale par sa fie din ce în ce conflictuale. Federațiile și confederațiile sindicale se străduiesc să-și reînnoiască reprezentativitatea, dar acest efort nu se transforma într-un dialog social mai eficient și relațiile industriale sunt tensionate.

Guvernul continuă eforturile împotriva muncii nedeclarate. Noul Cod Fiscal care a intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2016, a eliminat posibilitatea (legala) de a presta activitati independente pentru persoanele care nu sunt înregistrate ca atare. Acest lucru probabil va duce la o reducere a riscului de muncă nedeclarată.

Conform raportului EurWork, în anul 2015 a crescut gradul de conștientizare a problemei angajărilor nestandardizate având ca rezultat noi politici care, dacă nu sunt neapărat o îmbunătățire a condițiilor de muncă, sunt manifestări ale voinței politice de a influența dimensiunea abuzurilor în contractele de muncă atipice.

În ceea ce privește gradul de stres, 27% dintre angajații din UE au declarat că resimt stres la locul de muncă și o proporție similară că sănătatea le-a fost afectată ca urmare a muncii depuse. În concluzie, cu toate că inovarea face parte din politica în domeniu a UE, se apreciază că este necesară o abordare mai vastă a legislației, inclusiv în domenii precum chestiunile organizaționale, inovările tehnologice sau implementarea unor practici care să permită implicarea acționarilor, a tuturor părților interesate la toate nivelurile unei organizații.

Împarte cu prietenii tăi: