Născută la vale de Maramureș, între Țara Codrului și a Chioarului, Angela Buciu este vocea care transmite fiorul cântecului autentic, adică al aceluia care se ține minte și, repetat în orice timp, pare a fi de-acum și dintotdeauna. Angela Buciu s-a născut la început de Brumărel și este mândră de originile sale, Maramureșul istoric reprezentând nu numai zona etnofolclorică menită să o identifice, ci și locul dăruit de Dumnezeu să fie păstrător de tradiții dincolo de timp și vremuri.

A absolvit Facultatea de filologie, convinsă fiind că a vorbi corect limba română este o datorie sfântă. A cules folclor din zona sa și și-a făcut un repertoriu reprezentativ, încât prezența sa scenică, repertoriul și vocea au devenit ușor de recunoscut de-a lungul unei cariere de succes.

A cântat și cântă cu dezinvoltură, ca și când fiecare interpretare îi dă viață și viața o transmite cântecului. Satul natal Cheud, aflat la granița dintre Sălaj și Maramureș, în zona de interferență Codru-Chioar, este locul unde a învățat că simplitatea, onestitatea și respectul pentru valorile tradiționale sunt repere ale unui comportament care te face să te simți mândru că aparții unui loc cu multiple reverberații istorice și culturale, unde folclorul este oaza de liniște a sărbătorilor petrecute cu toți ai satului, pentru că numai astfel te simți om al locului.

”Mociriță cu trifoi, /M-or pețit la maica doi” este cântecul care a purtat-o în lume și lumea a îndrăgit cântecul. De-acum cântecul este al românilor, unul dintre cele mai îndrăgite și care identifică o zonă etnofolclorică. Rezonanța acestuia în sufletul iubitorului de folclor l-a făcut de neuitat:

  • Mociriță cu trifoi – din fonoteca Societății Române de Radiodifuziune

Angela Buciu a lansat acum 50 ani Mociriţa cu trifoi. Melodia a fost cântat și în Canada, și în China, dar și în Olanda, unde, la o nuntă fiind, mireasa i-a luat microfonul din mână şi a început să doinească Mociriţa, într-o română neaoşă, fără ca de-altfel să poată vorbi fluent limba noastră.

            Înflorit-a ruguțu, Inimă, inima mea sau Cântă-mi cuce, melodii interpretate de Angela Buciu sunt elemente de identificare a unei zone, unde folclorul autentic trăiește ca o floare de colț, protejat de cei ce nu uită că frumusețea folclorului românesc rezidă tocmai în naturalețea interpretării și în florilegiul de imagini plastice pe care versurile le așază cu dezinvoltură ca o cunună de cuvinte dătătoare de bucurie și liniște sufletească.

  • Dansul miresii – din fonoteca Societății Române de Radiodifuziune

Angela Buciu a propulsat folclorul din Chioar, Oaş, Lăpuş, Codru şi Maramureşul istoric, iar prin vocea sa cântecele au reverberații mitice:

  • Maramureșul răsună – din fonoteca Societății Române de Radiodifuziune

 

Debutul artistic al Angelei Buciu s-a produs în anul 1960, iar debutul la radio în 1964 cu piesa Mociriță cu trifoi. 15 discuri Electrecord, casete audio, CD-uri, însumând peste 120 de înregistrări muzicale din zonele folclorice Maramureş, Codru, Chioar, Oaş, Lăpuş reprezintă un repertoriu care susține renumele interpretei. Povestea vieții și povestea cântecelor sale sunt de regăsit în volumul Destin neliniștit, apărut în anul 2002 la Editura Dacia, scris alături de profesorul Augustin Botiș. Document de o valoare inestimabilă este și compendiul etno-muzicologic al repertoriului personal, Lada mea de zestre apărut în anul 2007 la Ed. Eurotip.

Cântecele de voie bună însoțesc viața comunității la marile sărbători, prezența muzicală a Angelei Buciu fiind o sărbătoare a folclorului autentic.

Cum încheie o zi de cântec Angela Buciu? Spunând cuvinte izvorâte din credința străbună: ”Îţi mulţumesc Doamne, că mi-ai dat mai mult decât am sperat!”

 

Text și lectură: Gabriela Rusu-Păsărin

Împarte cu prietenii tăi: