Aarhus din Danemarca şi Pafos din Cipru sunt în 2017, noile capitale culturale europene. Dacă oraşul danez va ilustra modul în care artele, cultura şi sectorul creativ ne pot ajuta să ne modelăm comportamentele sociale, urbane, culturale şi economice de bază, pentru a găsi soluţii noi la problemele comune, Pafos  îşi va pune în evidenţă experienţele multiculturale şi proximitatea geografică atât cu Orientul Mijlociu, cât şi cu nordul Africii, pentru a consolida relaţiile dintre ţări şi culturi.

Comisarul european pentru educaţie, cultură, tineret şi sport, Tibor Navracsics este de părere că titlul de capitală culturală europeană este o ocazie unică de a aduce împreună comunităţile prin cultură şi de a stimula crearea unor parteneriate locale, europene şi internaţionale solide pentru viitor.

Titlul de capitală europeană a culturii aduce cu sine multe schimbări pentru oraşul care îl câştigă, atât din punct de vedere cultural, cât şi socio-economic. În fiecare zi se întâmplă mereu câte ceva, ceea ce creşte numărul de turişti, dar şi respectul de sine şi mândria faţă de oraş în rândul cetăţenilor. Cultura poate schimba vieţi şi asta nu trebuie să uităm niciodată. Dacă nu ne cunoaştem trecutul, cum putem construi viitorul?

Oraşele sunt alese pe baza unor programe culturale care trebuie să aibă o dimensiune puternic europeană, să stimuleze participarea şi implicarea activă a locuitorilor şi să contribuie la dezvoltarea pe termen lung a oraşului. Acest titlu este, de asemenea, o ocazie excelentă pentru oraşe de a-şi schimba imaginea, de a-şi marca poziţia pe harta lumii, de a atrage mai mulţi turişti şi de a-şi regândi propria dezvoltare prin cultură.

După Aarhus şi Pafos în 2017, vor urma urma ţări precum Malta, Olanda, Bulgaria, Italia, Croaţia şi Irlanda. Abia în 2021 va veni rândul României să deţină titlul de capitală culturală europeană. Timişoara a fost desemnată în toamna anului trecut după o competiţie acerbă cu Bucureşti, Cluj-Napoca şi Baia Mare.

În 2021, alături de Timişoara vor mai fi două capitale europene ale culturii, una din Serbia  şi alta din Grecia, Novi Sad, respectiv Elefsina.  România a mai deţinut acest titlu pentru prima dată, în 2007 prin intermediul Sibiului.

50 de milioane de euro au fost investite în spectacole de dans, muzică, arte sau literatură, lucrări de reabilitare a clădirilor istorice şi a lăcaşurilor de cult, ceea ce au făcut ca Sibiul să fie mai vizibil în întreaga lume. Se estimează că un milion de turişti au vizitat oraşul într-un singur an.

Împarte cu prietenii tăi: