Grecii craioveni au tăiat Vasilopita

Sărbătoarea  tăierii plăcintei Sfântului Vasile cel Mare – numită Vasilopita – este unul din obiceiurile de iarnă foarte importante pentru greci, obicei păstrat cu sfințenie și la Comunitatea Elenă din Craiova.  An de an, membrii comunității, tineri și vârstnici dar și  filoeleni, se întâlnesc într-una din zilele de după praznicul Sfântului Vasile cel Mare și sărbătoresc cu dansuri, cântece, băutură și mâncare tradițională.

53

Legenda spune că,  pe vremea când  Sfântul Vasile era Episcop de Cezareea, prefectul de Capadocia a vrut să jefuiasacă  orașul. Atunci, Sfântul Vasile a adunat de la locuitori  tot aurul pe care îl aveau, în bijuterii și monede, spre a-l oferi prefectului și a evita astfel jaful și distrugerea.  Prefectul însă, rușinându-se în fața gestului locuitorilor, a plecat fără să ia nimic.   Sf. Vasile, care nu mai știa ce și cui să dea înapoi, a hotărât să se pregătească mici plăcințele în care a pus câte o monedă sau obiect de aur din cele strânse de  la localnici, astfel fiecare primind  înapoi  ce a găsit. Și cum grecii erau marinari și nu se întorceau toți din calatorie la 1 ianuarie, Vasilopita continua să se pregătească în fiecare oraș-port până în ziua în care se întorcea și ultima corabie.

6

Vasilopita este preparată de gospodina casei din cocă de cozonac în care se pune și o monedă, tradiția spune că trebuie să fie de aur, iar cel ce o va găsi în bucățica lui de plăcintă, se spune că va fi norocos în anul care începe.

Capul familiei este cel care taie Vasilopita, primele 3 felii  pentru Iisus, Fecioara Maria şi Sfântul Vasile apoi, câte o felie pentru fiecare membru al familiei sau fiecare invitat, începând cu cel mai vârstnic și terminând cu cel mai tânăr.

Ludovic Vulea, Radio România Oltenia Craiova

Împarte cu prietenii tăi: