La Cluj-Napoca a avut loc  prima tranzacţie imobiliară din lume cu o monedă virtuală numită Ilcoin.

Cumpărătorii au plătit pentru două apartamente în Floreşti, 40 la sută în monedă virtuală iar restul de 60 la sută, în euro. Potrivit legislaţiei actuale, „banii fictivi” sunt consideraţi produse fără TVA, tranzacţia fiind astfel scutită de taxe pentru suma plătită cu moneda virtuală. Atât vâzătorul cât şi cumpărătorii spun că avantajele au fost taxele bancare mici şi viteza cu care au reuşit să tranzacţioneze imobilele.

După Bitcoin, apare o nouă monedă virtuală: Ilcoin. Cei care doresc să cumpere astfel de monede trebuie să se logheze pe o platformă, să investească o sumă de bani , iar valoarea poate fluctua, adică să crească sau să scadă, în funcţie de produsele cumpărate. Pe site-ul de produse se încarcă de la vinuri, sejururi, până la apartamente.

Atât cel care cumpără ceva cât şi cel care vinde, trebuie să îşi facă un cont pe platformă, bineînţeles să aibă euro şi moneda pe platforma respectivă şi apoi se face schimbul. Unul dintre cele mai mari avantaje este că persoana respectivă a cumpărat această monedă când preţul era mult mai mic decât astăzi, astăzi  preţul este mai mare, clar pentru el este un avantaj. (Okos Levente, deţinător de monedă digitală)

Genea Mureşan a fost contabilă o viaţă întreagă, aşa că a învăţat repede mecanismul. A investit câteva mii de euro în moneda virtuală, a aşteaptat să crească valoarea ei şi apoi a căutat un apartament pe internet şi a cumpărat. Pentru un apartament de 30 de metri pătraţi, cumpărătorul a dat 8.000 de monede, ceea ce a însemnat 40 la sută din trazacţie, iar restul de 60 la sută a trebuit să îl achite în euro.

Moneda respectivă am obţinut-o cu o cantitate de bani mult mai mică, deci cam 2.000 de euro, chiar mai mult a rezultat de 2 mii de euro decât a trebuit să contribui aici. Valoarea a crescut. Practic, pot spune că moneda m-a costat foarte puţin. (Genea Mureşean,  cumpărătoul unui apartament cu monedă virtuală)

Dorel Oltean a cumpărat şi el un apartament la Floreşti. Bărbatul a investit căteva mii de euro şi spune că, după ce a găsit contructorul care a dorit să îi vândă apartamentul cu moneda virtuală, a închetat tranzacţia.

Un director de bancă din Germania spunea că în maxim 10 ani nu vor mai exista bani fizici. Astfel am ajuns să achiziţionăm produse şi servicii cu astfel de monede. Este un risc? Orice afacere are şi un risc. (Dorel Oltean, cumpărătorul unui partament cu monedă virtuală)

Constructorul care a vândut cele două apartamente spune că moneda virtuală aparţine viitorului şi pe viitor chiar va dori să vândă apartamente 100 sută prin această metodă.

Am văzut că sunt potenţiali cumpăratori cu această monedă, potenţiali cumpărători de apartamente care deţin această monedă şi am decis să fac această vânzare, parţial în monedă, parţial în euro. Procedurile sunt greoaie dacă vorbim de tranzacţiile în monedă virtuală? Nu sunt greoaie, ne-am consultat cu finaţişti, cu avocaţi, jurişti şi nu sunt greoaie. (Aurel Ignat, administratorul unei societăţi de construcţii)

Deşi există şi dezavantaje şi unul dintre ele ar fi că ar putea scădea valoarea lor, monedele virtuale nu pot fi manipulate sau falsificate ca și banii pe care îi folosim. Acestea vor dispărea doar dacă va dispărea internetul dar acest lucru este puţin probabil, mai ales că societatea a devenit dependentă de internet.

Tiberiu Szasz – Radio Cluj

Împarte cu prietenii tăi: