Potrivit unui comunicat de presă de pe site-ul oficial al executivului comunitar, Comisia Europeană va trimite în judecată România pentru că statul român nu a revizuit activitățile de gestionare a deșeurilor și nici nu a adoptat planul național privind gestionarea deșeurilor, nici programul de prevenire a acumulării deșeurilor, în conformitate cu obiectivele Uniunii Europene.

În pofida faptului că România a fost avertizată de către Comisia Europeană cu privire la infringementul pe tema gestiunii deșeurilor, autoritătile române nu au reușit să revizuiască și să actualizeze planul național de gestionare a deșeurilor și programul de prevenire a acumulării deșeurilor. Această revizuire ar fi trebuit să aibă loc acum patru ani, adică cel târziu până în 2013. Comisia a mai acordat României un termen de respiro și a inițiat procedura privind incălcarea dreptului comunitar abia în septembrie 2015. Executivul European a transmis României un aviz motivat în mai 2016, cerând autoritătilor să adopte cu promptitudine măsurile fundamentale impuse de legislația europeană privind deșeurile.

Comisia a verificat respectarea acestor obligații în cazul tuturor statelor membre. Executivul European a trimis în judecată mai multe state membre cum ar fi Belgia, Cipru, Croația, Italia, Franța, Spania și Slovenia, din aceleași motive.

Infringementul privind gestiunea deșeurilor nu este o sperietoare pe care Uniunea Europeană o agită deasupra capetelor noastre. Directiva europeană privind deșeurile vizează protejarea mediului și a sănătătii umane prin prevenirea sau reducerea impactului negativ al producerii și gestionării deșeurilor, prin diminuarea impactului global al utilizării resurselor și imbunătătirea eficienței unei astfel de utilizări.

Din păcate, România este unul dintre statele membre ale UE cu cele mai slabe performanțe în ceea ce privește gestionarea deșeurilor municipale solide. Astfel, chiar ministrul Mediului, Daniel Constantin, recunoastea, la începutul acestui an, faptul că țara noastră atinge un nivel de reciclare și valorificare a deșeurilor de doar 4%, în timp ce țintă asumată, în raporturile cu Uniunea Europeană, pentru anul 2020 este de 50%.

Ce vrea Uniunea Europeană de la noi?

Există numeroase modalităti de gestionare a deșeurilor. Îngroparea acestora în sol, cunoscută sub denumirea de „depozitare”, sau mai pe românește gropile de gunoi, constituie metodă cel mai puțin durabilă din punct de vedere ecologic, cea mai poluantă și distrugătoare pentru mediul natural și pentru sănătatea oamenilor și ar trebui să fie mentinută doar la minimul absolut necesar. Adică deșeurile ar trebui sortate, iar la gropile de gunoi, ar trebui să ajungă, în cel mai rău caz, numai deșeurile biodegradabile. Restul deșeurilor, plastic, sticlă, metal, hârtie, baterii, electrocasnice etc. ar trebui să fie reciclate, valorificate.

În acest sens, este foarte elocvent pentru degringolada autorităților române exemplul gropii de gunoi de la Chiajna-Rudeni. Deși 40 de mii de bucureșteni din Sectorul 1 au semnat o petiție impotriva depozitului de gunoi de la Chiajna, care produce mirosuri pestilențiale, autoritățile au decis reautorizarea gropii de gunoi, pentru încă 10 ani.

Directiva privind depozitele de deșeuri stabilește standarde pentru protecția sănătătii umane și a mediului, în special a apelor de suprafată, a apelor subterane, a solului și a aerului, împotriva efectelor negative cauzate de colectarea, transportul, depozitarea, tratarea și eliminarea deșeurilor. Tot în iarnă, ministrul Mediului declară că încă se consulta cu specialiștii în vederea alegerii soluțiilor privind gestionarea deșeurilor, soluții care urmau să fie înscrise în planul național privind gestionarea deșeurilor.

Cât privește ministerul Mediului, acesta asteaptă o înștiințare oficială din partea Curții Europene de Justiție pentru a putea pregăti apărarea României în cauza în care Comisia Europeană a anunțat că va trimite în judecată statul român pentru că nu a adoptat măsuri în domeniul deșeurilor.

Dar trebuie să înțelegem cu toții că nu este vorba, aici, despre o apărare avocățească, într-un proces, pentru a nu pierde niște bani, adică amenzile ce vor veni, în urmă deciziei Curții Europene de Justiție. Nu este vorba nici despre un concurs de frumusețe sau de popularitate între Guvernul de la București și Executivul Comunitar. Aici este vorba despre faptul că lipsa unei colectări selective eficiente, lipsa reciclării și valorificării deșeurilor, neaplicarea principiilor economiei circulare, ne afectează pe noi, cetățenii! Ne afectează, zi de zi, calitatea vieții, prin poluare, prin distrugerea mediului care ne înconjoară! De fapt, Comisia Europeană nu ne vrea răul! Executivul Comunitar vrea că noi să ne bucurăm de un mediu mai curăț, de o viață mai sănătoasă și mai lungă!

Împarte cu prietenii tăi: