În fiecare an, pe data de 25 septembrie, se sărbătoreşte Ziua Internaţională a Mediului Marin, eveniment care readuce în prim-plan problematica poluării şi reducerii populaţiei subacvatice la nivel mondial, dar şi să sensibilizeze publicul asupra importanţei mărilor şi să pună în valoare zonele costiere.

În acest context, în cadrul Proiectului cultural-educativ Mediul şi Sănătatea se înscrie şi manifestarea „Rezervația marină Vama Veche – 2 Mai”, iniţiată de Secţia de Ştiinţele Naturii a Muzeului Olteniei cu sprijinul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” din Constanța.

Acţiunea va avea loc în ziua de 25 septembrie, ora 11.00, la sediul Secţiei de Ştiinţele Naturii şi va cuprinde o conferinţă cu o suită de videoproiecţii, susţinute de Tania Zaharia, cercetător ştiinţific în cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” din Constanța, la care vor lua parte studenţi de la Facultatea de Geografie şi elevii de la Liceul cu Program Sportiv „Petrache Trişcu”.

Tema propusă vizează importanţa sub aspect floristic și faunistic a protejării și conservării habitatelor marine, dar și a peisajului marin, aducând în prim plan „Rezervația marină Vama Veche – 2 Mai”, o rezervație naturală amplasată în sudul litoralului românesc,  între localitatea 2 Mai și Vama Veche, la granița cu Bulgaria, acoperind o suprafață de cca 5.000 ha, de-a lungul a 7 km de coastă.

Rezervația marină Vama Veche – 2 Mai a fost confirmată ca arie naturală protejată de importanță comunitară prin Legea nr. 5/2000 ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România.

În rezervație se găsesc aproape toate tipurile de habitate marine prezente la litoralul românesc și, de asemenea, mai mult de 250 specii de floră și faună marină. Ecosistemul Mării Negre este grav afectat de deșeurile aruncate pe plaje sau în mare, fenomen care conduce la moartea faunei și florei subacvatice.

Cele mai vulnerabile şi mai afectate specii sunt cele din zona costieră, între care regăsim sturionii: morunul (Huso huso), nisetrul (Acipenser gueldenstaedtii), păstruga (Acipenser stellatus) şi şipul (Acipenser sturio); scrumbia albă de mare (Alosa maeotica), chefalii: labanul (Mugil cephalus), singhilul (Liza aurata) şi foarte rar platarinul (Liza ramada) şi câinele de mare (rechinul) (Squalus acanthias).

Manifestarea, înscrisă în activităţile cultural – educative ale Secţiei de Ştiinţele Naturii, este coordonată de muzeograf dr. Ionelia Claudia Goga.

Împarte cu prietenii tăi: