Noul calendar actualizat după anul astronomic a fost introdus de Papa Grigore al XIII-lea în ziua de 5 octombrie 1582.
România a trecut la noul calendar imediat după Unire, la 1 aprilie 1919, însă cu un compromis: data Paștelui a rămas după vechiul calendar pentru a fi în acord cu Biserica Ortodoxă.
Depinde acum de negocierile dintre cele două Biserici pentru ca sărbătoarea Paștelui să fie la aceeași dată, spune preotul ortodox din Tîrgu Mureș, Ovidiu Bârsan, doctor în teologie:
”Calendarul gregorian este o îndreptare, o corectare a calendarului Iulian, după care întreaga umanitate și-a măsurat timpul. Este vorba, de fapt, de o actualizare a calendarului după anul astronomic. Din punctul meu de vedere, Biserica noastră (română) a procedat înțelept, chiar dacă a adoptat o soluție de compromis încercând să adopte calendarul gregorian dar păstrând data Paștelui după calendarul iulian. Sperăm ca, în cele din urmă, să fie doar o soluție de compromis și ca întreaga creștinătate să ne conducem după calendarul îndreptat.”
Introducerea calendarului gregorian a fost necesară deoarece, în cazul calendarului iulian, anul mediu este mai lung decât anul astronomic, făcând ca echinocțiul de primăvară să se mute ușor înapoi în anul calendaristic.

Cristina Bulbescu

Împarte cu prietenii tăi: