La sfârşitul săptămânii trecute, cadrele didactice şi studenţii de etnie tătară şi turcă din cadrul Universităţii Ovidius din Constanţa au marcat “Sărbătoarea Aşhura în tradiţiile tătarilor dobrogeni”.

 

 

 

 

Gazdele evenimentului au fost lect.univ.dr. Denis Ibadula, Directorul Laboratorului „Grigore Moisil” de cercetare matematică româno-turc din cadrul UOC, prof.univ.Dr.ing. Eden Mamut, Secretarul general al Reţelei Universităţilor de la Marea Neagră şi dr. Sezgin Osman, Şef Lucrări-UOC. La deschiderea evenimentului, lect.univ.dr. Denis Ibadula,  principalul organizator al întâlnirii a salutat prezenţa invitaţilor şi a relatat legenda “Tradiţiei Aşhura”, după cum urmează: “…Mitul potopului lui Noe este prezent şi în Coran. Împreună cu cei din Arcă au ajuns pe muntele Ararat (muntele se află în Anatolia, Turcia de azi). Cei care erau pe Arcă au plecat în căutarea hranei, iar Noe a rămas şi a făcut o mâncare din resturile care se găseau pe Arcă, grâu, porumb, fasole, etc. Acest fapt reprezintă începuturile Aşhura, deoarece acest desert s-a preparat pentru prima dată pe Arca lui Noe. Aşhure este cunoscută şi sub forma de “Budinca lui Noe”. Noi, tătarii dobrogeni celebrăm Aşhura ţinând post, femeile pregătind Aşure şorbası(desertul -ciorbă de aşure) alcătuită din cel puţin 9 feluri de cereale, fructe, arpacaş şi zahăr. După care acest desert este împărţit la prietnilor, rudelor, vecinilor,” a precizat Denis Ibadula.

Lect.univ.dr. Denis Ibadula omul cifrelor şi a vorbelor, promotoare a valorilor culturale tătăreşti, pentru contribuţia sa în domeniul educaţiei, în anul 2011 a fost primit titlul de cel mai bun profesor universitar al anului.

 

 

 

În continuare, prof.univ.Dr.ing. Eden Mamut a subliniat faptul că, „Sărbătoarea Aşhura deschide un ciclu de evenimente care vor marca -sărbătorirea a 100 de ani de la Declaraţia Marii Adunări Populare a Tătarilor Crimeeni care, la data de 13 Decembrie 1917, la Bahcesaray, în Crimeea, au publicat prima Constituţie a Republicii Populare Crimeene. Acest document constituie primul document din întreaga comunitate musulmană de la acea dată, în care se enunţă principiile egalităţii în drepturi indiferent de sex, etnie sau religie, ale democraţiei şi a libertăţii popoarelor la autoguvernare. Un alt eveniment care marchează anul 2017 este şi anul comemorării poetului roman Publius Ovidius Naso, cel care, cu două milenii în urmă, a trăit, a iubit, a scris şi s-a stins, în străvechea cetate Tomis.

 

 

 

 

Imamul comunităţii musulmane din Bucureşti, Aziz Osman şi prof. Echrem Gafar au vorbit despre semnificaţia şi importanţa sărbătorii laice Aşhura, amintind şi despre conotaţiile religioase ale sărbătorii, cum ar fi: „După sursele vremii sărbătoarea Aşura are multe semnificaţii cum ar fi:  În a zecea zi din prima lună (Muharrem) a calendarului Islamic este ziua Aşura. In această zi au fost iertate păcatele Profetului Adam(Adem); Este ziua în care s-a născut Profetul Moise(Musa); Tot în această zi a fost iertat Profetul David(Daud); Se spune că în această zi Profetul Muhammed a călătorit de la Meca la Medina In Istoria religiei islamice ziua de Aşura mai are şi o conotaţie politică. În ziua de Aşure a anului 680 a fost martirizat Hussein, în oraşul irakian Kerbala. Pentru şiiţii-credincioşi musulmani ce consideră că se trag din Ali, ginerele Profetului- aceasta este o zi de doliu. Asasinarea lui Hussein a dus la începutul marii schisme a İslamului, între şiiţi şi suniţi. În zilele noastre musulmanii în acestă zi ţin post, fac rugăciuni,  prepară Aşure şi împart prietenilor, rudelor, vecinilor şi celor nevoiaşi.”

Evenimentul a subliniat rolul acestei sărbători de a coagula toate resursele din cadrul comunităţii tătare în jurul ideii de unitate şi de împărtăşire a valorilor comune, acest mesaj a fost transmis şi de prof. univ.dr. Kemal Karpat, profesor emerit al Universitatii Madison-Wisconsin, SUA, (recunoscut şi cu pseudonimul „Tătarul din Carpaţi”),care în mesajul către membrii comunităţii tătare a subliniat că întotdeauna valorile culturale exprimă existenţa noastră care este dată de dragostea şi respectul reciproc şi ca această sărbătoare este încă un prilej de bucurie, de solidaritate şi de frăţietate a lumii musulmane şi nu numai.

De asemenea, Refat Ciubarov, Preşedintele Congresului Mondial al Tătarilor de Pretitundeni, a avut o interventie prin conexiuniea de internet, la rândul său a vorbit despre semnificaţia istorică pentru tătarii crimeeni, a datei de 13 decembrie 1917 şi a făcut apel la unitate şi bună înţelegere.

La eveniment au mai fost prezenţi Aledin Amet, subsecretar de stat în cadrul DRI, Ramazan Yilmaz, directorul Institutului cultural turc Yunus Emre din Constanta, Celal Sevencan, directorul direcţiei orchestrelor municipalităţii metropolitane Istanbul împreună cu membri orchestrei de muzica tradiţională turcească, prof.univ.dr.Ikinur Omer, decanul Facultăţii de construcţii, lect.dr. Ozten Chelai de la Departamentul de Matematică şi Informatică, Conf.univ.dr.ing. Erol Cârjali, Facultatea de inginerie mecanică, din cadrul UOC.

Participanţii la eveniment au avut posibilitatea de a schimba opinii şi experienţe asupra modului în care legenda provenită din perioada profetului Noe se reflectă în tradiţiile comunităţilor de tătari şi turci din zona Dobrogei, dar au avut parte şi de o surpriză deosebită: pe lângă preparatele de patiserie tradiţionale tătăreşti, desertul Aşure a fost „regina” produselor, astfel a fost preparat în mod tradiţional, dar preparat şi în stil raw vegan de Meryem Mambet, una dintre cele mai de succes femei de afaceri din Constanța, fondatoarea Asociaţiei Agiacai Saladin și promotoarea unei alimentații sănătoase și cât se poate de naturale. „Am participat la acest eveniment cu mult entuziasm pentru că mi-a oferit ocazia să fiu alături de prieteni si membrii ai comunitatii de tătari cu ocazia sărbătorii de Aşhure. Am preparat un Aşhure special pentru acest eveniment, deoarece consider că este un preparat pe care toată lumea ar trebuii să îl cunoască, deoarece este gustos şi sănătos. Aşhure ar trebui sa fie în fiecare zi, deoarece acest preparat conţine fructe, seminţe de tot felul şi cereale, ingredinte vegan, deci ceva gustos şi sănătos.”

 

 

 

 

 

Delicioasele produse de patiserie şi dulciurile specifice tătăreşti, au fost pregătite cu multă măiestrie de Narciz Amza, Refi  Nirvana şi Eden, Suzan Bacâ, Murad Erol, Enise Baci, Ghiulserin Sali, Feuzi şi Sinan Ismail.

Toți cei prezenți au salutat organizarea unei asemenea întâlniri și au apreciat desfășurarea acestei manifestări care a reflectat încă o dată însemnătatea valorilor culturale ale comunităţiilor tătare şi turce din Dobrogea.Tradiţia Aşure, sărbătoare anuală a musulmanilor, este un bun prilej de socializare, de zidire şi întărire a relaţiilor interumane bazată pe solidaritate umană, pe  fraternitate şi prietenie, toleranţă şi pace.

 

 

 

 

Ghiulşen Ismail-Iusuf, Radio România Constanţa

 

Împarte cu prietenii tăi: