Comisia Europeană pune în aplicare noua arhitectură a Uniunii Economice şi Monetare (EMU), principiile şi structurile care vor proteja economia europeană şi euro de viitoare crize. Este vorba de schimbări mari dictate de incapacitatea înfruntării imediate a crizei care a început de la bănci şi apoi s-a transformat într-o criză a datoriei, dar şi de nevoia amortizării şocurilor provocate de cutremurul produs de Brexit.

În privinţa EMU şi a ceea ce puterea de la Bruxelles numeşte „noul euro”, ideile sunt pe masa de discuţii, agenda este stabilită, propunerile urmând a fi prezentate la începutul lunii decembrie şi finalizate la data de 29 martie 2019, ziua Brexitului. Astfel, problema datoriei greceşti trece în plan secund, deoarece rezolvarea ei se înscrie într-un plan mai general al Bruxelles-ului şi al centrelor europene de putere.

Potrivit unor surse europene de la nivel înalt, cei trei piloni ai planului Juncker sunt crearea Fondului Monetar European (care duce de facto la scoaterea FMI din spaţiul european), finalizarea uniunii bancare cu garantarea în proporţie de 100% a depunerilor bancare şi crearea instituţiei de ministru de finanţe pentru zona euro, care va fi în acelaşi timp şi preşedinte al Eurogrup şi vicepreşedinte al Comisiei Europene.

Filosofia lui Juncker este ca până la alegerile europarlamentare din 2019 să se deschidă o „fereastră de oportunitate” pentru Europa, dat fiind că pentru prima dată cele 28 de ţări ale Uniunii se află pe o traiectorie de dezvoltare, iar şomajul scade.

Prin urmare, pentru Comisia Europeană şi pentru preşedintele Juncker, prioritatea absolută este „să construim acoperişul casei acum când nu plouă” şi să clădim „noua EMU, noul euro”.

Împarte cu prietenii tăi: