Consiliul Judeţean Dolj şi Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Dolj a organizat în perioada 18-19 decembrie 2017 ALAIUL DATINILOR „DIN BĂTRÂNI, DIN OAMENI BUNI la Teatrul pentru copii şi tineret Colibri“ Craiova.

Publicul s-a bucurat, ca în fiecare an, de datini și obiceiuri scenarizate, aduse în scenă de grupuri, ansambluri și soliști vocali, din diverse colțuri ale țării, care promovează tradițiile specifice Crăciunului și Anului Nou.

Cu această ocazie a fost prezentată și o expoziție cu fotografii care ilustrează particularitățile și frumusețea datinilor de iarnă din județul Dolj, din arhiva C.J.C.P.C.T Dolj, precum și de o secvență de viață tradițională sub genericul „Dolju-n bucate“ de post.

În prima zi a manifestării folclorice pe scena Teatrului pentru copii și tineret ”Colibri” au evoluat mai multe grupuri și ansambluri din diferite zone etnofolclorice din țară: Grupul folcloric „GORJEANCA“, Târgu Jiu, Gorj, Ansamblul folcloric „LILIACUL“, Baia de Aramă, Mehedinţi, Octetul „LERU-I, LER“, Craiova, Dolj, Grupul „SOMEȘENII“, Cluj-Napoca, Cluj, Grupul vocal bărbătesc „BURNASUL” Alexandria, Teleorman, Grupul folcloric „BRATIA“, Vlădești, Argeș, Grupul vocal „DORURI SIBIENE“, Sibiu.

În cea de-a doua zi, alte ansambluri folclorice și soliști consacrați au făcut bucuria spectatorilor și au reamintit datini și obiceiuri de Crăciun și Anul Nou:Ansamblul folcloric „HORA DESNĂŢUIULUI“, Bârca, Dolj, Ansamblul „TRANDAFIRUL“ al Casei de Cultură Dăbuleni, Dolj, Ansamblul Folcloric „DOR CĂLĂTOR“, Craiova, Dolj

Ansamblul de datini și obiceiuri populare „ROUA“, Cloşani-Padeş, Gorj.

 

 

 

 

Grupul vocal „STELUȚE DUNĂRENE”, Calafat, Dolj, Grupul de colindători „RAPSOZII DESNĂŢUIULUI“, Giurgița, Dolj, Ansamblul „FLORI DÂMBOVIŢENE“, Târgovişte, Dâmbovița

 

Soliştii vocali:

Mădălina STOICA, Manuela MOTOCU, Maria ROTARU, Liviu OLTEANU,Raluca MĂLĂESCU, Camelia CHIVU, Alexandru Ionuț LILEA

În întreaga țară se desfășoară asemenea evenimente folclorice menite să facă de neuitat sărbătorile de iarnă. Ceea ce nu trebuie să uităm despre această perioadă a anului și care sunt argumentele pentru care Centrele pentru conservarea și promovarea culturii tradițioanele din întreaga țară organizează aceste alaiuri tradiționale aflăm din următoarea însemnare:

”An de an, în luna decembrie, poporul român trăieşte intens bucuria Naşterii Domnului Iisus Hristos, dar şi a celorlalte sărbători ale iernii: Sf. Nicolae, Crăciunul, Sf. Ştefan, Anul Nou (Sf. Vasile), Boboteaza, Sf. Ioan. Fiecărei sărbători ale iernii îi sunt specifice anumite obiceiuri, care mai de care mai frumoase, obiceiurile de Crăciun detaşându-se prin amploare şi ritual, prin vechime şi continuitate. În luna decembrie şi începutul lui ianuarie fiecare casă, fiecare om – copil, tânăr, bătrân – trăieşte din plin momentul, bucurându-se fie de darurile lui Moş Nicolae puse cu sfinţenie în “ghetuţele curate” ale copiilor, fie de primirea colindătorilor de Crăciun sau a purtătorilor de tradiţii şi obiceiuri de Anul Nou, Bobotează etc.

În afara ritualului colindatului, specific Ajunului Crăciunului, și care este cel mai cunoscut, Oltenia are multe alte ritualuri dedicate celorlalte evenimente care întregesc ciclul sărbătorilor de iarnă.Toate aceste obiceiuri şi datini demonstrează continuitatea poporului român pe aceste meleaguri: “Irozii” sau “Vicleiul”, “Piţărăii” sau “Brezaia”, “Sorcova”, “Pluguşorul” sau ”Datul la grindă”, “Mersul la moaşă” sau “Iordănitul” etc.

Ritualul colindatului se desfăşoară începând din Ajunul Crăciunului (24 Decembrie), până în dimineaţa zilei următoare. Grupul de şase până la treizeci de tineri (colindători) aleg un vătaf care cunoaşte obiceiurile tradiţionale şi vreme de patruzeci sau optsprezece zile, ei se adună de patru, cinci ori pe săptămână, într-o casă anumită, ca să primească instrucţia necesară. În seara zilei de 24 Decembrie, îmbrăcaţi în straie noi şi împodobiţi cu flori şi zurgălăi, colindătorii fac urări mai întâi la casa gazdei, apoi trec pe la toate casele din sat. Chiuie pe străzi, cântă din trompete pentru ca larma făcută să alunge duhurile rele şi să-i vestească pe gospodari de sosirea lor. Ei cântă prima colindă la fereastră şi, după ce au primit învoirea celor ai casei, intră în casă şi îşi continuă repertoriul, dansează cu fetele tinere şi rostesc urările tradiţionale. Colindătorii aduc sănătate şi bogăţie, reprezentate de o rămurică de brad pusă într-un vas plin cu mere şi pere mici. Exceptând familiile cele mai sărace, de la celelalte primesc daruri: colaci, plăcinte, fructe, carne, băutură. După ce au străbătut întreg satul, grupul colindătorilor organizează o serbare la care iau parte toţi tinerii.

Cât despre toate celelalte “Irozii” sau “Vicleiul”, “Piţărăii” sau “Brezaia”, “Sorcova”, “Pluguşorul” sau ”Datul la grindă”, “Mersul la moaşă” sau “Iordănitul” toate sunt de fapt reprezentări cumva teatrale ale momentului Nașterii Domnului Isus Cristos sau urări de belșug și sănătate la trecerea dintre ani.”

Aceasta este prezentarea evenimentului pe care ne-a trimis-o însoțită de un colind doamna Amelia Etegan, manager al Centrului Județean pentru conservarea și promovarea culturii tradiționale Dolj .

 

Foto: Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Dolj

 

A consemnat Gabriela Rusu-Păsărin, realizator în Grupul Operativ al Departamentului Studiourilor Regionale, Societatea Română de Radiodifuziune

 

Împarte cu prietenii tăi: