În satele de la Dunărea de Jos s-a păstrat obiceiul ca femeile, când preotul umblă cu botezul din casă în casă, stropind cu agheasmă, să-i pună în traistă un fuior de cânepă, pentru ca în firele lui să se încâlcească toate relele anului, se arată într-o informare prezentată vineri de reprezentanţii Serviciului Tradiţii şi Obiceiuri din cadrul Centrului Cultural Dunărea de Jos din Galaţi.

Potrivit sursei citate, în localităţile Movileni, Şendreni şi Braniştea, femeile primesc ceata Chiraleiesei, care înconjoară casa şi grajdurile, sunând din talăngi şi urând a bleşug. Se aprinde apoi pe un tăpşan un foc de paie şi frunze uscate peste care flăcăii joacă Ardeasca, sărind peste flăcări, prin fumul gros, pentru a se curăţi şi a se feri de boli.

Târziu în noapte, fetele şi flăcăii pun de aflarea rodului. Împreună merg în grădină, taie crenguţe de pomi feluriţi şi le aşază într-o oală la căldură. Se spune că, după cum va înverzi fiecare, aşa va fi anul de bun în fructe.

La Şerbeşti, Condrea şi Salcia s-a păstrat obiceiul ca fetele de măritat să-şi pună sub pernă o rămurică de busuioc ‘furată’ de la preot, iar seara să mănânce o turtă de făină foarte sărată, fără a bea strop de apă, pentru a-şi putea visa ursitul. Mai mult, fecioarele care alunecă pe gheaţă în ziua de Bobotează pot fi sigure că se vor mărita în timpul anului.

Împarte cu prietenii tăi: