Între problemele serioase ce vizează drepturile omului în Bulgaria se menţionează şi condiţiile proaste din închisori, respingerea romilor etc.

Cele mai importante probleme legate de drepturile omului în Bulgaria au în vedere condiţii grele din închisori şi centre de detenţie, absenţa independenţei justiţiei, corupţia la toate nivelurile de guvernare, traficul de fiinţe umane şi violenţa din partea societăţii asupra minorităţilor etnice. Asta a constatat raportul anual al Departamentului de Stat al SUA cu privire la situaţia drepturilor omului în lume în 2017.

În document se menţionează despre Bulgaria că autorităţile au întreprins paşi pentru sancţionarea angajaţilor din serviciile de securitate; de exemplu, cei care comit  încălcări ale drepturilor omului, dar acţiunile guvernului sunt insuficiente, iar nepedepsirea rămâne o problemă. Raportul menţionează, de asemenea, starea înrăutăţită a libertăţii de exprimare prin abordarea unor presiuni specifice asupra presei.

Corupţia omniprezentă

În raport, şi anul acesta, sunt reflectate pe larg problemele legate de corupţie şi de independenţa sistemului judiciar. Conform Departamentului de Stat al SUA, practicile de corupţie, legate de sentimentul de impunitate, se remarcă în toate sferele de guvernare – luare de mită, conflict de interese, elaborarea unor scheme de deturnare de fonduri, fraudă, nereguli în achiziţiile publice, traficul de influenţă etc. Raportul citează organizaţii neguvernamentale potrivit cărora corupţia este cea mai presantă problemă politică, economică şi socială din ţară. Este menţionat şi raportul Procuraturii din anul 2016, potrivit căruia pentru o combatere eficientă a corupţiei sunt necesare modificări substanţiale ale Codului Penal şi Codului de Procedură Penală. Este amintit cazul deputatului Jivko Martinov, cunoscut sub numele de „Sudjuk gate“, dar şi procesul împotriva lui Kircho Kirov pentru abuz.

Cazurile de corupţie includ atât sistemul judiciar, cât şi pe cel de aplicare a legii, se arată în raport. Sunt menţionate câteva cazuri de corupţie la punctele de trecere a frontierei, precum şi acuzaţiile formulate împotriva ofiţerilor vamali la Kulata şi Svilengrad. Raportul citează şi datele din „Programul acces la informaţii“, potrivit căruia în anul 2016 doar 36% dintre instituţiile publice respectă obligaţia legală de a publica declaraţiile de conflict de interese a angajaţilor. Sunt citate opinii ale ONG – urilor, că  schimbările în Codul de procedură penală, care au intrat în vigoare la data de 4 noiembrie anul trecut, au redus semnificativ standardele pentru un proces echitabil, permiţând reducerea drepturilor procesuale ale acuzatului. Se menţionează de asemenea că, potrivit unor observatori, schimbările din jurisdicţia Curţii Penale Specializate o transformă într-o instanţă extraordinară. În contextul dreptului la intimitate inviolabilă şi corespondenţă, se subliniază faptul că, în august anul trecut, preşedintele Biroului Naţional de Control asupra Mijloacelor Special de Anchetă, Boiko Raşcov, a declarat că are informaţii despre cazuri de interceptări ilegale de politicieni, magistraţi, jurnalişti, făcute la intimidare, presiune sau şantaj.

Condiţii proaste în închisori

O atenţie deosebită este acordată condiţiilor precare din închisorile şi centrele de detenţie din Bulgaria. Nu există nicio îmbunătăţire a condiţiilor materiale în locurile de detenţie din Sofia, Burgas şi Varna, se arată în acesta. Se menţionează violenţa frecventă şi folosirea extremă a forţei de către autorităţi. Celelalte probleme permanente presupun supraaglomerare, condiţii materiale precare, igiena precară şi condiţii sanitare proaste, accesul inadecvat la încălzire, apă şi electricitate, mobilier inadecvat, inclusiv lipsa de lenjerie de pat, o insuficientă cantitate şi calitate a alimentelor şi a apei potabile, lipsa de personal.

Problema romilor

Raportul se axează pe problemele minorităţii etnice rome, care apar în mai multe secţiuni ale documentului. Prima dată se subliniază că comunitatea romă nu este reprezentată politic la nivel central, spre deosebire de minoritatea turcă, deşi îşi are încă reprezentanţi eligibili la nivel local, subliniază autorităţile americane.

În partea privind „minorităţile”, Washingtonul critică Sofia şi din cauza interzicerii limbilor, diferitecea limba bulgară, în timpul desfăşurării campaniei electorale. În raport se menţionează şi cazul primarului de la Kiustendil, Petăr Paunov, care, în anul 2015, i-a exclus pe locuitorii unui cartier de romi de la referendumul privind candidatura sa pentru un al treilea mandat. (…)

Mass – media rămân într-o poziţie dificilă

Şi anul acesta, raportul constată deteriorarea libertăţii de exprimare, deşi nu a fost menţionată în grupul celor mai importante nereguli. Conform documentului, în ansamblu, libertatea de exprimare şi a presei există, iar ea este respectată oficial de către guvern, dar există o presiune corporativă şi politică asupra mijloacelor de informare în masă, concentrare netransparentă de proprietate şi de distribuţie, precum şi sprijin guvernamental indirect pentru anumite mijloace de comunicare dintr-o resursă publică.

Ca problemă specifică sunt menţionate amenzile din partea Comisia de Supraveghere Financiară împotriva „Iconomedia“, scandalul „TsUMgeyt“, deconspirat de editorul ziarului „SEGA“, Sasho Donchev, dar şi presiune asupra ziarului satiric „Prass-Press“.

Împarte cu prietenii tăi: