Comisia Europeană a prezentat un plan care vizează reducerea dependenţei energetice faţă de Rusia
Publicat de Andrei Cretoiu, 22 iulie 2014, 11:00
După ce, anul trecut, liderii Uniunii Europene au adoptat măsuri pentru reducerea preţurilor la energie, Comisia Europeană a prezentat un plan care vizează reducerea dependenţei energetice faţă de Rusia.
Mai multe detalii ne oferă Sorin Şchiopu, de la Studioul regional Radio România Târgu Mureş, în rubrica “Local, regional, european – EuranetPlus”:
Ca răspuns la situaţia geopolitică actuală şi la dependenţa UE în materie de importuri, Comisia Europeană pledează pentru o nouă strategie europeană de securitate energetică.
Diversificarea surselor de aprovizionare externe, modernizarea infrastructurii energetice, finalizarea pieţei interne de energie a UE şi realizarea de economii de energie sunt printre principalele sale puncte.
CE a realizat şi un document intitulat “Studiu aprofundat al securităţii energetice europene.”
Una dintre concluziile acestui studiu este că în ultimii ani energia a căpătat o tot mai puternică semnnificaţie politică.
De aceea trebuie gestionată cu mare atenţie pentru a rămâne doar un bun comercial şi nu unul strategic sau de presiune politică.
Comisarul european pentru energie, Günther Oettinger, declara recent că Uniunea trebuie să consolideze solidaritatea cu membrii săi mai vulnerabili, subliniind că Letonia, Lituania, Estonia şi Finlanda sunt 100% dependente de importurile de gaze din Rusia.
La rândul său, referindu-se la România, europarlamentarul PDL, Theodor Stolojan, a ţinut să sublinieze:
”România este o ţară care, în prezent, are supracapacităţi în domeniul energiei, dar nu le poate valorifica, pentru că nu avem o piaţă unică a energiei în UE. Şi acest lucrut este recunoscut de către toţi, dar există şi state membre care în mod constant tergiversează să adopte reformele pentru ca piaţa energiei să devină într-adevăr o piaţă unică. Din această cauză, când trebuie să importe gaze naturale, România nu are decât o singură sursă şi anume Federaţia Rusă, la preţurile pe care le cunoaştem, foarte mari, deci avem nevoie de această piaţă unică a energiei poate mai mult decât alte ţări.”
Europarlamentarul român făcea referire în declaraţia sa în primul rând la piaţa gazelor naturale, un subiect de mare actualitate în contextul crizei din Ucraina.
Trebuie spus că UE insistă de mult timp în favoarea unei pieţe unitare integrate pentru vânzare şi cumpărare de energie.
Acest lucru este mai aproape de realizare în ceea ce priveşte energia electrică.
Însă, când vine vorba despre gaze, acest deziderat este mai greu de realizat. În primul rând pentru că încă nu sunt finalizate toate acele conducte de legătură între diversele sisteme naţionale de transport al gazelor naturale.
În prezent, România are asemenea conducte de legătură transfrontaliere cu Ungaria, cu Ucraina şi cu Bulgaria. De asemenea, legătura cu Republica Moldova prin gazoductul Iaşi-Ungheni ar urma să fie operaţională încă în cursul acestui an.
Comisia Europeană insistă pe realizarea infrastructurii care să permită interconectarea sistemelor de transport al gazelor naturale între statele membre, pentru că în acest fel se poate reacţiona rapid în caz de posibile întreruperi ale aprovizionării, prin direcţionarea fluxurilor de energie în funcţie de necesităţi şi acolo unde este nevoie pe întreg teritoriul UE.
