Oficiul European Antifraudă al UE a publicat la Bruxelles raportul pe 2014
Publicat de Andrei Cretoiu, 3 iunie 2015, 10:00 / actualizat: 16 iunie 2015, 0:36
Oficiul antifraudă al Uniunii Europene OLAF este un organism care are misiunea de a identifica, a investiga și a opri actele de fraudă cu fonduri europene.
Agenția a anunțat, ieri, că încearcă să recupereze peste 900 milioane de euro irosiţi din bugetul UE pe 2014.
În raportul său pe anul trecut, OLAF arată că, sub coordonarea sa, statele membre ale UE au reuşit să recupereze în 2014 fonduri în valoare de 206,5 milioane de euro, ca rezultat al anchetelor demarate încă din anii anteriori în mai multe cazuri de corupţie.
Directorul general al OLAF, Giovanni Kessler, a arătat că în 2014 Agenția antifraudă a UE a primit cel mai mare număr de sesizări de posibile cazuri de fraudă de la crearea sa, respectiv aproximativ 1 400 de sesizări.
Acest aflux mai mare de informații nu înseamnă neapărat că au fost mai multe acte de fraudă în Europa, ci este o dovadă a încrederii sporite a cetățenilor, a instituțiilor și a altor parteneri în capacitățile de investigare ale OLAF, a subliniat Kessler.
El a mai arătat că în 2014 inspectorii OLAF s-au axat asupra acelor cazuri în care intervenția poate aduce o reală valoare adăugată, și anume asupra investigațiilor complexe în domenii precum fondurile structurale, sectorul vamal, activitățile de contrabandă, comerțul și ajutorul extern.
În ceea ce privește fraudele cu fonduri structurale, directorul general al OLAF a arătat că principala resposabilitate revine autorităților naționale, OLAF mărginindu-se să intervină direct doar în cazurile de mare impact:
„În ceea ce privește fondurile structurale, autoritățile din statele membre au responsabilitatea principală de a investiga aceste cazuri de fraudă și o fac.
Deci, ancheta OLAF în acest sens este limitată doar la cazurile cu impact major”.
Anul trecut OLAF a finalizat cele mai multe investigaţii în domeniul cheltuirii fondurilor structurale şi a traficului ilegal la frontierele Uniunii Europene.
În România, Ungaria şi Bulgaria au fost cele mai multe investigaţii în acest domeniu.
În acelaşi timp, OLAF a emis cele mai multe recomandări anul trecut, către România, şi anume 89.
Dintre acestea doar 30% s-au finalizat cu o condamnare.De altfel, în medie, la nivelul Uniunii Europene, doar o treime din recomandările OLAF au fost recuperate în cifre reale de către autorităţile naţionale.
În raportul dat publicității, ieri, la Bruxelles se mai arată că România, alături de state ca Ungaria, Lituania, Polonia şi Slovacia, au contribuit la anchetele OLAF privind o mare reţea de contrabandă cu ţigări.
În același document mai scrie că OLAF a reușit să evalueze sesizările primite într-un timp scurt — în medie, în 2 luni — înainte de a decide dacă va iniția procedura de investigare într-un caz sau nu.
Pe parcursul ultimilor trei ani, OLAF a redus durata etapei de selecție cu 70 % față de anii precedenți.
Raportul mai arată că, în medie, OLAF deschide în prezent cu 60 % mai multe investigații decât înainte de reorganizarea sa, care a avut loc în 2012
