Comisia Europeană doreşte să reglementeze utilizarea şi activitatea dronelor civile
Publicat de Andrei Cretoiu, 18 august 2015, 09:20 / actualizat: 18 august 2015, 10:37
Comisia Europeană doreşte să reglementeze utilizarea şi activitatea dronelor civile, aparate de zbor pilotate de la distanţă, din ce în ce mai accesibile şi răspândite, cu multiple utilizări, în cele mai diverse domenii.
În prezent majoritatea ţărilor membre îşi impun propriile reguli de exploatare, o parte din garanţiile fundamentale fiind abordate în mod diferit. Care sunt principalele aspecte vizate şi ce soluţii se-ntrevăd? – aflăm de la Papp-Zakor András, Radio România Cluj, în cadrul rubricii Local, regional, european – EuranetPlus
Tehnologia dronelor civile cunoaşte o dezvoltare deosebit de dinamică. Există estimări conform cărora în următorii zece ani, această ramură ar putea acapara până la 10 procente din piaţa aeronautică. Valoric vorbind, o cifră de afaceri în jurul a 15 miliarde de euro pe an. Lipsa unei reglementări europene comune ar naşte pe de o parte riscuri pe mai multe planuri, pe de altă parte ar constitui o piedică în calea fructificării acestui potenţial.
Standardele comune vizează în primul rând aspectele de siguranţă. În viziunea iniţiatorilor, operaţiunile cu drone civile în medii cu risc sporit trebuie să asigure un nivel de siguranţă similar cu cel al avioanelor cu echipaj uman.
Un alt aspect vizat este protecţia vieţii private. Datele colectate de aeronavele pilotate de la distanţă trebuie să respecte normele aplicabile în materie de protecţia datelor, iar autorităţile competente vor trebui să monitorizeze colectarea şi prelucrarea ulterioară a datelor cu caracter personal. Proiectul de raport privind utilizarea sigură a sistemelor de aeronave pilotate de la distanţă a fost prezentat Comisiei pentru transport şi turism a Parlamentului European în luna iulie. Autoarea este Jaqueline Foster, europarlamentar al Grupului Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni.
„În ultimii 15 ani am fost martorii unei creşteri uriaşe în această industrie. La ora actuală drone civile sunt utilizate pentru supravegherea culturilor agricole de pe suprafeţe întinse, la obţinerea de informaţii esenţiale în cazul unor calamităţi naturale cum ar fi incendiile de pădure. Folosim drone pentru filmări sau pentru verificarea liniilor de înaltă tensiune sau de cale ferată. Dezvoltarea industriei acestor aparate de zbor telecomandate a devenit atât de dinamică încât trebuie să vedem cum putem reglementa uzul lor, în aşa fel, încât să impunem cât mai puţine constrângeri.”
În ceea ce priveşte pregătirea la standarde europene, legiuitorii doresc să se asigure că există şcoli adecvate de pilotaj, care să-şi pregătească elevii pentru toate situaţiile posibile – a subliniat Jaqueline Foster.
Companiile aeriene, asociaţiile piloţilor şi administraţiile aeroportuare îşi au propriile angoase legate de eventualele pătrunderi ale dronelor în perimetre critice. Dacă în cazul aeroporturilor procedeul denumit geofencing, adică delimitarea virtuală cu sesizare automata a pătrunderilor inoportune pare să rezolve problema, mult mai sensibilă este situaţia zborurilor gen ambulanţă aeriană sau utilitare. Jaqueline Foster:
„Vom face uz de geofencing acolo unde este posibil, acesta va exclude anumite tehnologii din perimetru. Este cazul aeroporturilor şi probabil al centralelor electrice. Este o soluţie la îndemână. Pentru cazurile rămase neacoperite de această soluţie vom căuta rezolvări particulare.”
Pasul următor este deocamdată votul în Comisia pentru transporturi. Acesta va avea loc în cursul lunii septembrie.
