Ioan Bocșa – cântec de urare înaltă
Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 19 ianuarie 2017, 06:50 / actualizat: 19 ianuarie 2017, 7:51
Ioan Bocșa este personalitatea complexă care s-a impus în mediul academic și muzical drept ”o voce” unică, ușor recognoscibilă și amprentată cu note definitorii, încât orice prezență a sa în spațiul public înseamnă verticalitatea posturii și imaginea demnității. Este apanajul cercetătorului de folclor, profesorului universitar și interpretului inimitabil, este simplu și irepetabil: Ioan Bocșa.
Conducător de doctorat în etnomuzicologie și al Modulului de muzică vocală tradițională la Academia de muzică ”Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, Ioan Bocșa a rămas consecvent vocației sale de dascăl și s-a dedicat cu pasiune. A cules peste 2000 de colinde, a editat patru CD-uri de Colinde transilvane cu Ansamblul de Muzică Tradiţională Românească ”Icoane”, a fost distins cu Premiul Academiei pentru cele două volume de Colinde românești pe care le-a publicat în calitate de autor, a recuperat un tezaur inestimabil de cântece tradiționale și colinde din Ardeal. Iar cântece precum Doru’ m-o purtat sau Ană, zorile se varsă sunt repere ale unui parcurs discografic menit să identifice un nume în memoria colectivă: Ioan Bocșa.
Detaliile unui destin care parcă are ca fundal o doină din Ardeal, vocea care dezvăluie meandrele unei vieți trăite cu bucuria cântecului și a mândriei de a fi om al locului prin tot ceea ce răzbate în spațiul public sunt impresiile la ascultarea mărturisirilor Domniei-Sale imprimate parcă pe furiș pe banda magnetică și redate în interviul document peste timp:
- Interviu cu Ioan Bocșa
Ioan Bocșa a redat cântecului transilvan din orice moment al anului, culminând firesc cu colindele apogeului de An, acea calitate unică a vibrației interpretării: cântare de urare înaltă. Iar viața pare astfel un cântec de urare înaltă.
O emisiune de Gabriela Rusu-Păsărin
