Multe biserici din lemn aflate în patrimoniul naţional îşi pierd din valoare din cauza intervenţiilor neautorizate făcute tocmai de sătenii care ar vrea de fapt să le repare.

Şeful Direcţiei de cultură şi patrimoniu a judeţului Cluj, Constantin Cubleşan, spune că există biserici la care uşile şi ferestrele din lemn au fost înlocuite cu unele din termopan. Constantin Cubleşan arată că, în alte cazuri, s-au constatat lucrări la acoperiş sau la pereţi care alterează atât estetic cât şi tehnic valoarea unei biserici din lemn.

S-a amplasat termopan în exterior şi în interior la Cutca, în biserica de lemn. Dar nu e singura situaţie. Sunt diverse tipuri de intervenţii: s-au făcut reparaţii cu şindrilă din aceasta, debitată mecanic, plus că sunt o serie de intervenţii făcute după ureche, pentru că sătenii au placat cu ce au avut la îndemână, au tratat lemnul cu ce au crezut de cuviinţă. Nici nu mai există meşteşugari calificaţi, pentru că toate aceste biserici, acum o sută de ani, nu erau întreţinute de experţi ai Ministerului Culturii, ci de meşteşugari care ştiau meseria. Nu mai există aceşti meşteşugari şi atunci o face săteanul după cum îl trăzneşte pe el ideea.(Constantin Cubleşan)

Pentru a stopa fenomenul, prefectul de Cluj Gheorghe Vuşcan a cerut o listă completă a bisericilor din lemn din judeţ la care s-au făcut reparaţii neautorizate. Prefectul va avertiza toţi primarii care au în comunele lor clădiri de patrimoniu că intervenţii la aceste obiective pot fi făcute doar cu avizul Comisiei Zonale a Monumentelor.

Lista asta o să ne facă surprize neplăcute. În primul rând că vor fi monumente istorice, biserici din lemn la care s-a intervenit brutal şi o să fie o mare dezamăgire pentru noi şi va trebui să găsim soluţii să revenim la situaţia iniţială. Vrem să avem şi un inventar al lor, ca să-i protejăm pe cei care, ştiu eu, sunt mai puţin informaţi din acest punct de vedere, ca să fiu elegant în exprimare, să nu intervină asupra lor, dacă nu ştiu cum şi cu ce materiale.(Gheorghe Vuşcan)

Astfel de intervenţii neautorizate s-au făcut în majoritatea zonelor ţării. Mai grave decât cazurile de la Cluj sunt lucrările de reparaţii făcute de săteni la biserici din lemn din Maramureş, aflate în patrimoniul UNESCO.