Ia uitaţi-vă, feciori! – Lucreţia Ciobanu
Publicat de Cristina Ion, 25 septembrie 2017, 05:56
În Topârcea Sibiului, în toamna lui 1924, s-a născut o legendă care, odată cu trecerea timpului, a ajuns să fie numită şi Doamna Munţilor. Despre cel mai cunoscut cântec al Lucreţiei Ciobanu şi despre artistul Lucreţia Ciobanu ne-a vorbit profesoara şi interpreta Maria Lia Bologa. „E mare bucurie, dar este şi mare tristeţe pentru mine, fiindcă, mai ieri, parcă, făceam turnee cu doamna Lucreţia Ciobanu, eu, o fată tânără, care băteam la poarta afirmării, iar doamna Lucreţia Ciobanu – deja ajunsă “statuie de bronz, cu glas de aur”, aşa cum scria despre domnia sa presa, în urma unui turneu pe care l-a întreprins în Statele Unite… Eu sunt sigură că de aici, din Topârcea, a cules această învârtită. Un text la fel de minunat a ştiut Lucreţia Ciobanu să pună pe această melodie, pentru că doamna Lucreţia era şi o creatoare de vers popular, foarte, foarte atentă cu repertoriul domniei sale. Ascultând acest cântec cu ochii minţii, ne imaginăm jocul din vatra satului românesc..
Din punct de vedere ritmic, piesa aparţine acsacului, este o învârtită. Desigur că doamna nu putea să greşească şi să nu aşeze pe acest ritm un text de joc, deci, indubitabil, este o melodie de joc, o învârtită aşezată, de aici, din Topârcea. Ea a devenit, în ani, un şlagăr, care şi astăzi se cântă cu foarte multă plăcere, alături de alte învârtite ale doamnei Lucreţia Ciobanu. Toate au rămas să ne vorbească peste ani! Textul, aşa cum am spus, aflat într-o relaţie perfectă cu melodia, atrage atenţia. De asemenea, structura ritmică specifică Văii Secaşelor, pentru că toate învârtitele doamnei Lucreţia Ciobanu sunt învârtite, dacă suntem atenţi, lente, aşezate, aşa cum este şi structura lăuntrică a locuitorilor din această zonă. Ei sunt oameni aşezaţi, oameni cu rosturi adânci. Melodia curge, curge atât de lin, atât de frumos, încât e imposibil să nu îţi atragă atenţia şi să nu îţi rămână în ureche şi in suflet. Ăsta este rostul unui cântec… să-ţi rămână în ureche, să îţi doreşti să îl asculţi, şi, dacă mai ai şi cunoştinţe de folclor, începi şi te gândeşti unde s-a născut, cum arată locurile, cum arătau oamenii de altădată.”
Radio România Tg. Mureş
