LE VIF: Tăcerea UE ascunde îngrijorarea provocată de Catalonia
Publicat de Camelia Teodosiu, 27 septembrie 2017, 08:17
Europenii refuză să comenteze pe fondul încleştării tot mai mari dintre Madrid și independenții catalani, fără a reuşi să-și mascheze neliniștea în fața acestei crize fără precedent din Uniune.
Cu câteva zile înainte de referendumul privind independența Cataloniei, aproximativ douăzeci de operațiuni ale poliției au dus la arestarea a 14 cadre din guvernul regional catalan și la confiscarea a milioane de buletine de vot, punând în pericol organizarea acestei consultări interzisă de justiţie.
„Ne-am exprimat poziția de mai multe ori la toate nivelurile”, a declarat, joi, un purtător de cuvânt al Comisiei, Margaritis Schinas, presat să comenteze aceste evenimente.
Bruxelles-ul repetă neobosit „doctrina Prodi”, numită astfel după Romano Prodi, fostul președinte al Comisiei care a stipulat, în 2004, că un stat născut din secesiune în cadrul UE nu ar fi considerat în mod automat ca parte a Uniunii.
Săptămâna trecută, Jean-Claude Juncker, actualul președinte al executivului european, a avertizat că va lua în considerare „hotărârile Curții Constituționale spaniole și ale Parlamentul spaniol”, cu alte cuvinte că va aștepta undă verde din partea acestora, înainte de a recunoaște o declarație de independență a Catalonieia.
Din Paris, unde se cere „respectarea cadrului instituțional spaniol”, până la Bratislava, unde se cere să se acționeze „în conformitate cu Constituția spaniolă”, cancelariile europene se conformează aproape cuvânt cu cuvânt liniei urmate de Madrid.
„Criza este prea profundă și ar fi prea riscant pentru UE să ia parte sau să intervină, căci ea este în mod clar prea sensibilă în momentul de față”, declară Jérémy Dodeigne, profesor la Științe Politice la Universitatea din Namur (Belgia).
Întrebat despre arestările din ziua precedentă, dl.Schinas a asigurat că „nu are prea multe de adăugat”.
„Tăcerea UE este un răspuns în sine: Bruxelles-ul nu dorește nici măcar să ridice această problemă. Este o bombă care ticăie”, notează Dan Dungaciu, directorul Institutului de Studii Politice şi Relații Internaționale din București.
„O recunoaștere a Cataloniei ar crea un precedent îngrozitor pentru UE, cu care Bruxelles-ul ar avea dificultăți de gestionare și de care s-ar putea folosi ulterior orice mișcare separatistă”, a spus el.
Spre deosebire de majoritatea celorlalte capitale europene, Madridul nu a recunoscut niciodată independența Kosovo, chiar dacă aceasta înseamnă frânarea eforturilor diplomatice europene întreprinse în vederea reducerii tensiunilor din Balcani.
Dar, în unele state membre, răul a fost perceptibil după operațiunile poliției, la care mii de susținători ai referendumului au ripostat întorcându-se pe străzile din Barcelona.
„Urmărim acest proces cu o foarte, foarte mare îngrijorare”, a recunoscut joi un diplomat de rang înalt, deși „ceea ce spunem noi în această etapă este că avem încredere în democrație”.
„Chiar dacă acționează în cadrul legii, guvernul spaniol gestionează foarte prost această situație”, s-a alarmat un alt diplomat, vorbind tot sub acoperirea anonimatului. „Folosirea forţelor din Guardia Civil pentru a face arestări trimite un semnal foarte negativ”, a insistat el.
„Nu este vorba doar despre independență – despre ‘da’ sau despre ‘nu’. Nu este vorba doar despre relațiile dintre Catalonia și Spania (…) Aici este vorba despre drepturi civice şi norme democratice” în UE, a declarat joi Amadeu Altafaj, reprezentantul guvernului catalan de la Bruxelles.
„Înțelegem totuşi că CE nu dorește să intervină”, dar ea ar trebui să trimită un „mesaj pozitiv și constructiv, care măcar să încurajeze părţile să participe la un dialog politic”, a spus el.
Nu este surprinzător faptul că separatiștii din Catalonia au primit sprijinul altor lideri separatiști, cum ar fi premierul scoțian Nicola Sturgeon, care a cerut respectarea „dreptul la autodeterminare al popoarelor”, sau al flamandului Geert Bourgeois, care a solicitat „o mediere internațională”.