Susţinem Uniunea Europeană, dar suntem critici faţă de politicile unionale de la Bruxelles
Publicat de Camelia Teodosiu, 19 februarie 2018, 10:05 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:21
Pornind de la îngrijorările legitime ale ţărilor din Europa Centrală şi de Est faţă de Uniunea Europeană, mediatizate intens de CNN (n.r. televiziunea de ştiri din SUA), nu putem să trecem peste observaţiile analiştilor politici Dan Dungaciu şi Petrişor Peiu.
Aşa cum se subliniază şi în cotidianul NAPI GAZDASÁG (Ungaria), cei doi autori apreciază, într-un interviu publicat de Adevărul, drept o poveste enigmatică faptul că România a promis întregul gaz metan din Marea Neagră pentru trei întreprinderi ungare. Din această istorie, care mai aşteaptă să fie “lămurită”, s-a tras concluzia – asemenea şi altor comentatori români – că, în urma ei, Ungaria urmează să ajungă într-o situaţie bună, în loc ca România să fie ajutată pentru a-şi extinde greutatea în regiune.
În opinia autorului si analistului Paul Hockenos, cei din Europa Centrală ridică, în mare parte, probleme legitime, deşi concluziile lor nu sunt neapărat şi cele corecte. Dacă UE nu va trata corespunzător acest gen de sesizări, evoluţia lor ar putea duce chiar şi la destrămarea UE. În aprecierea sa, supărarea celor din Europa Centrală este puţin mai greu de înţeles, dacă se ţine seama de faptul că economia regiunii s-a dezvoltat vertiginos în ultimii ani şi marea parte a populaţiei se pronunţă clar în favoarea UE. Nici cei mai vocali demagogi ai Europei Centrale nu sunt împotriva UE, ci se opun mai degrabă Bruxelles-ului în măsura în care există divergenţe de păreri în privinţa politicilor unionale şi nu a Uniunii în ansamblu – a scris Hockenos.
Autorul articolului publicat în NAPI GAZDASÁG menţionează că ţările mai mici şi mai sărace din Europa Centrală sunt mai sensibile faţă de deficitul de democraţie existent în UE.
De multe ori ţările occidentale lasă să înţeleagă cei central-europeni că nu au dreptul să se plângă, ci “să se bucure că măcar pot sta la aceeaşi masă cu cei mari”.
După mai mulţi ani de a tolera acest lucru, de acum “aroganţa Bruxelles-ului” a devenit foarte iritantă, iar populiştii central-europeni profită din plin de această antipatie.
