Ziua Şarpelui
Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 19 martie 2018, 05:00 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:21
Şarpele este socotit un animal sacru. În mitologia românească apare în trei ipostaze: şarpe propriu-zis, balaur şi zmeu. Şarpele simbolizează două aspecte mitice: unul material (androginitatea) şi altul spiritual (simbolism sacru). Şarpele material este cel vizibil, cel spiritual este invizibil (animă invidia şi menţine orgoliul creator).
(varianta audio a rubricii)
Şarpele este socotit animal cosmic prin excelenţă. El este consubstanţial cu arborele cosmic. De aceea apare încolăcit pe arborele cosmic.
Şarpele mitic are trei înfăţişări: şarpele de casă, şarpele de câmpie şi de pădure şi şarpele de apă. Şarpele de casă, stima casei este geniul protector al casei la români. Nu trebuie omorât. Se crede că dacă va fi omorât, va muri şi cineva din familie. Este considerat „ceasornicul casei”. Când nu se va mai auzi ticăitul ceasornicului, semn că nu mai există şarpele casei, înseamnă că unul din membri familiei va muri. Este cel ce apără casa de duhurile rele. Cu sens apotropaic îl vom regăsi sculptat pe stâlpii casei sau pe grinda mare din camera „bună”, „din faţă”.
Se crede că atunci când visezi şarpe, vor fi fulgere şi vânt. Şi sigur ai un duşman. Cei ce vor să fie puternici să pună limba şarpelui în vârf de biciuşcă, atunci caii vor fi
feriţi, sănătoşi, iar stăpânul cu mare putere. Sunt cunoscute descântecele de şarpe. Se iau trei fire de iarbă de la pârâu şi se descântă în apă neîncepută, cu iarbă în cruciş.
Lestriţă albă,
Lestriţă neagră,
Lestriţă pestriţă,
Peliţa-i de carne,
Carnea de os,
Veninul să curgă jos
Cutare să rămâie sănătos.
Sau:
Sus în ceri tună,
Pe pământ fulgeră,
Istriţă, pestriţă,
Lipită de peliţă,
Carnea de os
Să fie de folos
Liliac, ţiriac,
Să fie de leac!
Dar, decât să ajungem să spunem descântece, mai bine nu spunem numele şarpelui în ziua de 17 martie, ziua şarpelui, îl numim: cureaua, cel ce se târăşte.
De el, şarpele sunt legate nu numai descântecele, ci şi blestemele:
Cine iubeşte şi lasă
Dumnezeu să-i dea pedeapsă
Târâişul şarpelui…
Text şi lectură: Gabriela Rusu – Păsărin, realizator în Grupul Operativ al Departamentului Studiourilor Teritoriale, Societatea Română de Radiodifuziune
