Bazele unui „Italexit”
Publicat de Camelia Teodosiu, 20 noiembrie 2018, 10:12
Editorial. Dacă guvernul italian voia să împingă ţara afară din Uniunea Europeană, nu ar fi procedat altfel
Guvernul italian a ales, după toate aparenţele, calea confruntării cu Uniunea Europeană (UE). Refuzând să facă modificări semnificative în bugetul său pe 2019, se expune deschiderii unei proceduri pentru deficit excesiv. Aceasta poate duce la sancţiuni financiare mergând până la 3,4 miliarde de euro. Pentru o ţară care este deja îndatorată până peste cap, o asemenea sancţiune nu ar face decât să accelereze coborârea în infern.
Nu e pentru prima dată că cei doi parteneri guvernamentali de la Roma, anume Liga Nordului şi Mişcarea 5 stele, îşi arată dispreţul faţă de Bruxelles. De la formarea majorităţii guvernamentale, după o perioadă rocambolescă de neînţelegere, l-au numit pe economistul Paolo Savona la Finanţe.
O provocare. Dacă voiau să bage lupul în stână nu ar fi procedat altfel. Deosebit de cunoscut pentru ostilitatea lui declarată faţă de euro şi de instituţiile europene, Paolo Savona ar fi trebuit să-i reprezinte pe italieni la reuniunile lunare ale Eurogrupului – miniştrii de finanţe din zona euro – şi ale Ecofin, care îi cuprinde pe miniştrii de finanţe din întreaga UE.
Preşedintele italian, Sergio Mattarella, s-a opus cu veto, evitând astfel o primă dramă între Bruxelles şi Roma. „Italia nu este o ţară liberă, este o ţară ocupată financiar, nu militar, de germani, de francezi şi de birocraţii de la Bruxelles”, protestase atunci suveranistul Matteo Salvini, de la Liga Nordului.
Bruxelles-ul şi noua putere italiană nu sunt pe aceeaşi lungime de undă nici în problema migranţilor. De la preluarea funcţiei, Matteo Salvini, viceprim-ministru şi ministru de interne, s-a făcut remarcat prin poziţiile sale anti-europene. Potrivit lui, Italia nu trebuie să-şi asume răspunderea de primă ţară de primire, răspundere înscrisă de altfel în tratatele europene.
În prezent, scandalul este despre bugetul pe 2019. Regulile europene impun o disciplină bugetară. Ca o pisică opărită care se teme şi de apa rece – Europa tocmai a trecut prin zece ani de criză a datoriei greceşti -, Bruxelles-ul înţelege ca de acum înainte să impună respectarea regulilor. În timp ce Italia este a doua ţară cea mai îndatorată din Europa şi a treia în lume.
Care este răspunsul populiştilor de la Roma? O manifestaţie, pe 8 decembrie, pentru a spune „paşnic” „domnilor de la Bruxelles: lăsaţi-ne să muncim, să trăim şi să respirăm”. Liga Nordului şi Mişcarea 5 Stele alimentează într-o veselie sentimentul anti-european şi se comportă ca şi cum ar pune bazele unui „Italexit”.
Autor: Ram Etwareea
