Restanţieri în lupta anticorupţie
Publicat de Camelia Teodosiu, 1 februarie 2019, 10:38
Lumea continuă să pice examenul la lupta anticorupție, arată publicaţia El Periodico(Spania). „Indicele de percepție a corupției 2018”, pe care Transparency International îl publică în fiecare an, care a fost publicat marți, dezvăluie incapacitatea majorității țărilor de a controla o problemă care continuă să fie abordată prea lent și care, potrivit acestei organizații, contribuie la criza democrației. Din anul 2012, doar 22 din cele 180 de țări studiate au înregistrat îmbunătățiri semnificative. Spania rămâne pe locul 41, cu 58 de puncte. Indicele indică un scor de la 0 (extrem de corupt) la 100 (foarte transparent), bazat pe percepția experților și directorilor despre gradul de corupție din sectorul public în ceea ce privește mita, deturnarea fondurilor publice, protecția juridică a avertizorilor, accesul societății civile la informații despre probleme publice sau obstacole administrative, printre altele. Pentru aceasta, sunt utilizate 13 surse de date de la 12 instituții independente.
Raportul confirmă faptul că două treimi din țările analizate nu ating 50 de puncte și că media globală este de 43 de puncte. În partea de vârf se află Danemarca (88), care depășește Noua Zeelandă (87) ca țara cu cea mai joasă percepție a corupției și puțin înaintea Finlandei, Suediei și Elveției (85), Norvegiei (84), Olandei (82) și Canadei (81). La coada lumii: Somalia (10), Siria și Sudanul de Sud (13), Yemen și Coreea de Nord (14), dar relativ aproape de Venezuela lui Nicolás Maduro, care, cu 18 puncte, ocupă locul 144 în lume. Potrivit dnei Patricia Moreira, director executiv al Transparency International, concluzia este clară: „corupția subminează democrația și generează un cerc vicios care provoacă deteriorarea instituțiilor democratice, care își pierd progresiv capacitatea de a controla corupția”.
UE, elevul avantajat
Raportul precizează că Europa de Vest și UE reprezintă, din nou, regiunea care înregistrează cele mai multe scoruri cu o medie de 66 de puncte, față de 32 în Africa. 14 dintre cele 20 de țări care conduc clasificarea celor mai puțin corupte sunt țări europene; în comparaţie, de asemenea, se dezvăluie unele regrese. De exemplu, deriva autoritară a lui Viktor Orbán continuă să împingă în jos Ungaria, care a scăzut cu opt puncte în ultimii cinci ani și se situează la 47 (55 în 2012). De asemenea, scad uşor Bulgaria, România, Grecia și Malta care, în urma uciderii jurnalistei de investigație Daphne Caruana, a scandalurilor cu vizele de aur și a dezvăluirilor din Panama Papers, a scăzut la 54 de puncte, la doar patru în spatele Spaniei, care ia o notă mai proastă decât, de exemplu, Polonia, în ciuda derapajului său judiciar. Potrivit autorilor raportului, creșterea mișcărilor populiste obligă la mare atenţie în țări precum Republica Cehă, Austria sau Italia. La nivel mondial, deviza Transparency International este de a continua să monitorizeze și Statele Unite și Brazilia.
EURONEWS (Belgia), îşi începe editorialul despre „cine sunt cei mai buni și cei mai răi din Europa” , în privinţa corupţiei analizate tot în Raportul Transparency International (TI), cu Grecia, arătând că este statul membru UE care a înregistrat cea mai mare cădere în clasamentul anual ce măsoară percepția corupției în întreaga lume.
Ea a căzut cu trei puncte într-un an și este una dintre cele cinci țări ale blocului considerată a fi mai mult coruptă decât onestă.
La cealaltă extremă a spectrului, Danemarca, Finlanda și Suedia sunt considerate a fi țările cel mai puțin corupte, deși toate au pierdut puncte față de acum cinci ani.
„Cum multe instituții democratice sunt în pericol pe tot cuprinsul globului – adesea din cauza unor conducători cu tendințe autoritare ori populiste – trebuie să facem mai mult pentru a consolida mecanismele de echilibru și control și pentru a proteja drepturile cetățenilor”, a declarat Patricia Moreira, directoarea executivă a TI.
DNEVNIK (Bulgaria) arată că în ultimul an, Bulgaria a regresat cu un punct, iar cu rezultate apropiate este Grecia – cu 45 de puncte (o scădere anuală de 3 puncte) şi Ungaria – cu 46 de puncte (o scădere de 8 puncte în ultimii opt ani). Ungaria şi Malta înregistrează cel mai mare regres în ultimii ani, se adaugă în raport.
Bulgaria şi România (locul 61 şi 47 de puncte) înregistrează un anumit progres în ultimii ani, se arată în document, însă se subliniază că în Bulgaria, anul trecut, a fost un „serios scandal de corupţie”. Se adaugă că, în pofida monitorizării Comisiei Europene pe MCV, Bulgaria şi România dau dovadă de „progrese mici” în reformarea sistemului judiciar şi combaterea corupţiei.
În Bulgaria, mulţi cetăţeni nu au încredere în instituţiile politice şi nu se simt bine reprezentaţi. Supravegherea privind finanţarea partidelor este limitată şi în ţară lipsesc mijloacele de informare în masă independente şi transparente, se adaugă în text. Deseori rămâne necunoscut cine deţine un anumit mijloc de informare în masă,multe ziare sunt dependente financiar de reclama de la stat, iar acest lucru poate avea influenţă asupra activităţii acestora şi să se reflecte asupra criticilor pe care altfel le-ar aplica puterii guvernamentale, se arată în analiză.
