Astenia de primăvară. Cum se manifestă şi de ce apare

Publicat de Dan Boanţă, 8 martie 2019, 14:18 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:20

Primăvara este un anotimp aşteptat cu nerăbdare dar şi recunoscut pentru asteniile asociate numelui său. Aceasta nu vine doar cu vreme schimbătoare şi temperaturi mai ridicate. Vine şi cu numeroase probleme de sănătate. Deopotrivă, pot avea de suferit şi cei care au boli cronice, şi cei ale căror organisme sunt slăbite la ieşirea din iarnă.

Anul acesta, luna martie a început cu o vreme frumoasă în sudul ţării, iar temperaturile au atins chiar şi 20 de grade. O zi mai târziu, scăderea a fost bruscă, la 7-8 grade. Diferenţa de temperatură poate provoca probleme de sănătate, avertizează medicii.

„Apar decompresări ale bolilor cronice existente pentru o persoană care beneficiază de boli cronice şi în al doilea rând, favorizează apariţia unor infecţii respiratorii, tocmai datorită acestor modificări bruşte. Cefaleea, chiar lipsa poftei de mâncare sau anumite manifestări în sfera psihiatrică, este recunoscută acea apatie de primăvară”, spune Gindrovel Dumitra, medic de familie, citată de digi24.ro.

După o perioadă în care am fost obişnuiţi să stăm mai mult în casă şi să consumăm preponderent alimente conservate, este posibil să ne confruntăm cu o stare de slăbiciune fizică, de oboseală permanentă şi nejustificată, precum şi cu dureri de cap şi cu dificultăţi de concentrare.

Toate aceste stări definesc astenia de primăvară, care, în opinia medicilor, este consecinţa ieşirii din hibernare şi a efortului de adaptare a organismului la noile condiţii de viaţă.

„În acest sezon, schimbăm stilul de viaţă sedentar cu unul mai activ, cu plimbări mai dese în aer liber, ne expunem mai mult la lumina solară şi începem să consumăm mai multe verdeţuri în detrimentul alimentelor conservate. Trecem, aşadar, printr-o perioadă de adaptare, iar organismul unor persoane se poate resimţi”, explică medicul de familie Călin Ciubotaru, din Bucureşti.

Potrivit unei teorii, astenia de primăvară este cauzată de scăderea concentraţiei de beta endorfine din plasma sangvină. Beta endorfinele sunt hormoni care, în concentraţie ridicată, induc o stare de bine şi au o acţiune calmantă.

Pentru persoanele cu un temperament melancolic sau coleric, schimbarea de sezon poate să declanşeze o tulburare depresiv-anxioasă care, ignorată, riscă să se transforme într-o depresie în toată regula. Lumina soarelui este un factor protector pentru psihic, dar, pe de altă parte, şi modificările metabolice au consecinţe asupra sistemului nervos.

„Anumiţi oameni reacţionează paradoxal la creşterea cantităţii de lumină. Ei pot să interpreteze greşit efortul de adaptare depus de organism. Iar pentru că schimbarea îi dezechilibrează, pot deveni mai iritabili, mai anxioşi, chiar dacă schimbarea în sine este benefică”, explică pentru adevarul.ro, Lena Rusti, psiholog psihoterapeut.

Iată cum reduci disconfortul

Practică exerciţii fizice. Ele ajută metabolismul şi, pentru că stimulează secreţia de endorfine, îmbunătăţesc starea psihică. Atenţie însă! Exerciţiile prea solicitante pot avea efectul invers celui scontat, epuizând şi mai mult organismul. Persoanele cu boli cronice trebuie să ceară sfatul unui medic înainte de a face orice tip de mişcare.

Petrece mai mult timp în aer liber. Plimbarea sub soarele de primăvară stimulează creierul nu doar prin creşterea fluxului de sânge oxigenat, ci şi prin stimularea producerii de serotonină, substanţă care generează o stare psihică de bine.

Suplimentele alimentare aduc energie. Lăptişorul de matcă şi polenul au efect energizant şi tonic pentru sistemul nervos. Suplimentele cu fier pot fi şi ele utile în caz de oboseală şi de slăbiciune. La trecerea dintre anotimpuri se mai poate face o cură cu drojdie de bere. Aceasta conţine vitamine din grupul B, care combat stările depresive şi nervozitatea, precum şi fier, util în caz de oboseală.

Evită alimentele care obosesc organismul. Acesta consumă o cantitate mare de energie pentru a metaboliza grăsimile, prăjelile şi produsele rafinate de tipul făinii albe şi zahărului. Prin urmare, exclude din dietă aceste alimente dacă nu vrei ca starea de epuizare să se accentueze.

Consumă cât mai multe crudităţi. Imediat ce apar zarzavaturile în piaţă, revino la obiceiul de a-ţi face cumpărăturile de la producătorii tradiţionali. Spanacul, ştevia, urzicile şi leurda sunt bogate în substanţe ce revitalizează organismul. Au efect vitaminizant şi diuretic şi stimulează purificarea ficatului. Consumă-le sub formă de salate.

Dormi suficient. În această perioadă, organismul trebuie ajutat să se adapteze, iar odihna îi asigură refacerea de care are nevoie.  Dormi cel puţin şapte ore pe noapte dacă vrei ca nivelul de energie din timpul zilei să fie optim.

Meteorologii spun că variaţiile de temperatură sunt normale, la fiecare început de primăvară.

„După zile călduroase, cu valori maxime de temperatură cu valori maxime de 12-18, 20 de grade, să întâlnim nopţi în care temperatura scade sub zero grade şi dimineţile sunt reci, spre seară scade foarte mult temperatura şi suntem păcăliţi”, explică meteorologul Ion Marinică.

Cele mai mari fluctuaţii de temperatură de până acum au fost pe 9 martie 1952, când s-a atins minima termică absolută a lunii martie: minus 31,5 garde la Întorsura Buzăului.

Zece zile mai târziu, au fost 30,5 grade, dar cu plus, la Bucureşti, Constanţa şi Craiova.