Constituirea oficială a noului Parlament European
Publicat de Camelia Teodosiu, 2 iulie 2019, 16:56
Cea de-a noua legislatură a Parlamentului European a fost constituită oficial astăzi la Strasbourg la ora 10.00 de către Președintele în exercițiu, Antonio Tajani.
Noul Parlament European s-a constituit astăzi la Strasbourg, în urma alegerilor directe din cele 28 de state membre ce au avut loc între 23 si 26 mai și la care au participat 51% dintre alegători. 61% dintre eurodeputați sunt la primul mandat, cea mai mare proporție de până acum, și 40% sunt femei, un procent mai mare în comparație cu 2014 (37%).
Cel mai tânăr eurodeputat este Kira Marie Peter-Hansen din Danemarca (21 ani), iar cel mai în vârstă este Silvio Berlusconi din Italia (82 ani).
Noul Parlament este alcătuit din șapte grupuri parlamentare, cu unul mai puțin decât în legislatura anterioară. Toți eurodeputații care nu s-au alăturat unui grup politic fac parte din categoria „neafiliați”, însă se pot hotărî în orice moment să adere la un grup sau să formeze un grup nou. Începând cu 2009, Regulamentul de procedură prevede ca dintr-un grup politic să facă parte minim 25 de eurodeputați din cel puțin șapte state membre.
După constituirea noului Parlament, mâine dimineața eurodeputații își vor alege Președintele, pentru un mandat de doi ani și jumătate.
Articolul 14 din Regulamentul de procedură al Parlamentului prevede că ședința în cadrul căreia este ales noul Președinte al Parlamentului European va fi prezidată de președintele aflat la sfârșit de mandate – Antonio Tajani.
Conform articolului 15, candidații la această funcție pot fi propuși fie de un grup politic, fie de minimum 38 de deputați europeni (pragul redus introdus în Regulamentul de procedură revizuit).
Termenul limită pentru depunerea candidaturilor pentru funcția de Președinte este stabilit pentru ora 22.00 în aceeași zi (23.00 ora României).
Candidații vor avea posibilitatea de a face scurte declarații (maximum 5 minute) înainte de începerea alegerilor.
Alegerile au loc prin vot secret (conform articolului 15 din Regulamentul de procedură). Pentru a fi ales, un candidat trebuie să obțină majoritatea absolută a voturilor exprimate, adică 50% plus unul (articolul 16). Voturile albe sau cele anulate nu intră în calculul majorității.
Dacă niciun candidat nu este ales în primul tur de scrutin, aceiași sau alți candidați pot fi nominalizați pentru un al doilea tur, în aceleași condiții. Un al treilea tur de scrutin poate fi organizat în aceleași condiții, dacă este necesar. Dacă nu există un câștigător nici după al treilea tur, primii doi candidați cu cele mai bune scoruri în runda a treia intră în al patrulea tur de scrutin, cel care obține cele mai multe voturi câștigând alegerile.
Președinte nou-ales al Parlamentului își preia imediat atribuțiile și poate să țină un discurs inaugural înainte de a prezida alegerea vicepreședinților și a chestorilor.
