Diferența între a vorbi și a asculta!
Publicat de Andra Radu, 16 decembrie 2019, 08:56
Când suntem într-o interacțiune umană, avem uneori tendința să ne ducem în extreme în ceea ce privește comunicarea.
Uneori ne dorim, conștient sau instinctiv, să ne vărsăm „of-ul”, să ne descărcăm emoțiile, să căutăm sfaturi sau aprobare de la ceilalți, fapt care ne face să vorbim mai mult decât să ascultăm. Alteori, din varii motive (neîncredere, teamă, rușine, indiferență etc), alegem să-i lăsăm pe ceilalți să vorbească prea mult și noi să fim doar “spectatori”.
În opinia psihologului Laura Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI), niciuna dintre aceste extreme nu ne aduce beneficii, ci întotdeauna echilibrul este cel mai bun răspuns la această dilemă.
Totodată, specialistul afirmă că există 3 principii de bază atunci când dorim să oferim întreaga atenție persoanei din fața noastră atunci când dorește să ne comunice un lucru și, de cealaltă parte, atunci când dorim să ne exprimăm gândurile și sentimentele.
1. Dacă mai mult vorbești tu, vorbești din ceea ce știi deja.
„Ceea ce știi deja te duce repetitiv în ceea ce trăiești, cu rezultatele de acum. => Dacă îți dorești o schimbare în bine sau în și mai bine, propune-ți pentru început să asculți mai mult decât să vorbești (alege persoane de la care ai ceva de învățat!), pentru a afla noi informații, perspective, strategii, pentru a-ți șlefui resursele interioare”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.
2. Continuă să asculți în timp ce aplici ceea ce ai primit că informație, unelte, ghidaj.
„Ceea ce asculți este menit acum să verifice și valideze ce, cum și cât ai înțeles în beneficiul tău și calitatea rezultatelor obținute pentru a face modificările necesare și/sau pentru a completă informația”, afirmă specialistul.
3. După ce ai acumulat informații și ai exersat suficient cât să începi să vezi rezultate, acum este timpul că tu să vorbești mai mult: despre rezultate, despre starea ta de împlinire interioară, despre cum îți menții tonusul și motivația, despre cum te-ai împrietenit cu timpul tău, cu organizarea, cu noile convingeri și strategii.
Motivele pentru care oamenii își doresc schimbarea atitudinii conversaționale
1. Pentru a conștientiza pașii făcuți către transformarea lor, aspect ce îi ajută să-și mențină motivația, energia și încrederea în sine, în metoda și în obiectivul lor.
2. Pentru că, împărtășind, dăruind și învățând și pe alții, vor pune semințele pentru un bine care se va întoarce la ei cel puțin dublu, întărindu-le credințele și accelerând procesul de autocunoaștere și de dezvoltare personală.
