Anul Nou, tradiții și superstiții!
Publicat de Andra Radu, 31 decembrie 2019, 10:00
Noaptea dintre ani este așteptată cu mare bucurie. La 12 noaptea alungăm anul vechi și îl întâmpinăm, cu speranță pe cel nou. Trecerea nu este lipsită însă de superstiții.
La români, conform tradiției, în noaptea de Anul Nou aceștia trebuie să facă cât mai mult zgomot pentru a alunga toate spiritele rele.
O altă superstiție de Revelion este aceea că atât în ultima zi din an, cât și în prima zi a celui nou este bine să nu facem cheltuieli și să nu aruncăm nimic din casă (inclusiv gunoiul) deoarece, o data cu el, aruncăm afară din casă și norocul.
Și că tot vine vorba de bani, există și superstiția conform căreia oamenii nu trebuie să aibă nicio datorie când începe noul an. În caz contrar, aceștia vor rămâne datori întreg anul.
De asemenea, o bine cunoscută superstiție spune că prima persoană care va trece pragul casei în prima zi din an ne va influența tot anul.
Conform tradiției populare, fetele nemăritate pun în Ajunul Anului Nou un fir de busuioc într-un vas cu apă, o ramură de măr și un ban. Dimineața, fetele își vor visa alesul cu care urmează să se căsătorească.
La miezul nopții, ușa casei trebuie să fie deschisă, permițând astfel anului vechi să iasă, în timp ce cel nou să intre.
Preluat mai nou și de români, obiceiul cu sărutatul sub vâsc este practicat în noaptea dintre ani de către îndrăgostiți. Aceștia cred că astfel vor fi însoțiți de dragoste întreg anul.
Bătrânii spun că la trecerea dintre ani este bine că fiecare persoană să poarte o haină nouă dar și ceva roșu, ori o altă culoare veselă pentru a atrage toate energiile pozitive.
În noaptea de Anul Nou nu se doarme, iar cine nu rezistă va fi somnoros tot anul. O altă datină spune că în Ajunul Anului Nou trebuie să ai mereu în buzunar câteva boabe de grâu, pentru a fi ferit de foamete tot anul. De asemenea, trebuie să ai și bani în buzunar pentru că noul an să nu te prindă sărac.
În noaptea dintre ani dar și pe 1 ianuarie nu se plânge. Conform tradiției, persoanele care plâng în prima zi a anului vor avea un an trist.
Intrarea într-un nou an este marcată de fiecare data prin obiceiuri care îi încânta nu numai pe cei mici, dar și pe cei mari. Acestea diferă de la o zonă la alta în funcție de specificul local și nu trebuie ratate dacă ai hotărât să petreci cumpăna dintre ani în altă parte decât acasă.
În România mai există regiuni în care sărbătorile, fie de Crăciun, fie de An Nou, încă mai reprezintă ocazii de a transmite din generație în generație vechile tradiții.
Plugușorul este legat de dorința ca anul ce urmează să fie unul cu recolte bogate. În ziua de 31 decembrie, copiii încep să colinde pocnind din bici, sunând din clopoței, suflând în buhai și urând noroc și bogăție. Ei merg și din casă în casă, prilej cu care primesc mici daruri, fructe, colăci sau bani.
Capra este unul din simbolurile cele mai răspândite la noi în țară, alături de Plugușor. Ea întruchipează un personaj.
Tradiția ursului are origini dacice și se pare că în Bucovina este unul dintre cele mai frumoase spectacole cu măști. Jocul simbolizează trecerea anotimpurilor și amintește de faptul că, odată, acest animal era considerat personajul care reușea să învingă iarna și să aducă primăvara.
Unul dintre cele mai îndrăgite obiceiuri de Anul Nou este Sorcova. În dimineața zilei de 1 ianuarie, copiii merg din casă în casă urând gazdelor sănătate și noroc.
În seara de Anul Nou îmbracă-l pe copilașul tău în haine noi. Pe lângă atmosfera festivă pe care o conferă acestor momente, hainele noi simbolizează începutul unui nou an, plin de noroc.
Dacă ai un copilaș mai măricel, poate întârzia un pic la somn pentru a prinde spectacolul artificiilor de la miezul nopții. Spune-i că noul an este întâmpinat cu lumină și zgomot pentru că tradiția spune că în acest fel se îndepărtează toate relele.
Datinile reprezintă legătura strânsă dintre generații prin intermediul cărora trăsăturile unui popor nu se pierd. Profită de orice ocazie apărută pentru a-i povesti micuțului tău despre semnificația acestora.
