6 Mai, Sărbătoarea Hıdırellez / Qıdırlez la Turcii şi Tătarii din Dobrogea

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 6 mai 2020, 05:00 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:19

Această sărbătoare preislamică celebrată de câtre popoarele turcice din Asia Centrală, Anatolia şi până în Balcani, îşi are originile în cultul dualităţii şi celebrării reîntoarcerii la viaţă și semnifică începutul verii, conform calendarului Gregorian, care împărțea anul în două anotimpuri: perioada dintre 6 mai și 8 noiembrie (186 de zile), considerată vară (i se mai spune ”zilele lui Hızır”), iar între 9 noiembrie și 5 mai (179 de zile), zilele de iarnă sau ”zilele lui Kasım”). La baza denumirii sărbătorii stau cuvintele Hızır şi Ilyas, numele a doi eroi mitici, patroni astronomici ai vieţii umane. Astfel, ziua de 6 mai simbolizează începutul verii și începutul anului agricol.

Tradiţia spune că sărbătorirea Hıdrellezului are loc în general la iarbă verde, la pădure, pe marginea apelor sau la cimitire.

Există obiceiul de a folosi plante proaspete sau carne de miel în mâncărurile preparate cu această ocazie. Se crede că mâncarea primului ied al verii aduce sănătate şi bunăstare. Dacă se adună ierburi proaspete şi flori, iar apoi acestea se fierb, se crede că acea apă va aduce însănătoşire bolnavilor, iar îmbăierea cu acea apă timp de patruzeci de zile înfrumuseţează şi întinereşte.

Noaptea de Hıdrellez se fac mai multe ritualuri cu credinţa că Hızır va aduce prosperitate locurilor prin care trece. Capacele oalelor, hambarele şi buzunarele se lasă deschise. Cei care doresc casă, grădină, maşină lasă în noaptea de Hıdrellez o miniatură a ceea ce vor, la tulpina trandafirilor cu speranţa că vor fi ajutaţi. În acelaşi timp leagă batiste roşii de trandafir pentru împlinirea dorinţelor şi aşteaptă timp de un an îndeplinirea dorinţelor.

Unele persoane îşi pun o dorinţă aprinzând un foc şi sar peste acesta pentru îndeplinirea dorinţelor. In ajunul sărbătorii gospodinele framântă şi coc pâinişoare  mici rotunde (kalakay),care în ziua sărbătorii sunt lăsate să se rostogolească de pe un deal. Dacă pâinişoarele cad cu faţa în sus, atunci recolta va fii îmbelşugată în caz contrar recolta va fii slabă.

De asemenea, tot în cursul acestei zile femeile merg la cimitir pentru aş cinsti morţii, fac slujbe religioase, după care ies la marginea câmpului împreună cu ceilalţi membrii ai familiei  şi servesc din bucatele preparate cu prilejul acestei sărbători.

Sarcina tineretului, cu ocazia acestei sărbători este să strângă orice lucru care poate arde şi să pregatească un foc lîngă  geamie, unde în seara sărbătorii toţi locuitorii satului se aduna în jurul focului.

Exista obiceiul ca fetele nemăritate, curioase de a-şi descifra ursita, în seara de dinainte de Hîdîrlez umplu o căldăruşă cu apă curată limpede şi „citită“ de hogi sau de musulmani bătrâni, înţelepţi, fruntaşi ai comunităţii. Ele aruncă în căldăruşă câte un obiect de podoabă din aur: cercei, inel, brăţară, colier. Căldăruşa acoperită se pune sub o rădăcină de trandafir, floare simbol al purităţii, frumuseţii, puterii şi trăiniciei. Dimineaţa de Hîdîrellez fetele satului se adună în cerc, în jurul caldăruşei. Se aduce o copilă (până în 12 ani), deci un boboc de fată, inocentă, pură, care se va deschide ca floarea de trandafir, căreia i se leagă ochii. O femeie în vârstă spune catrene populare anonime (mani), cu texte de mare frumuseţe, optimiste sau triste. Copila scoate câte un obiect şi corelat cu conţinutul catrenelor se interpretează viitorul fetei nemăritate.

Pentru bărbaţi se organizează competiţii speciale de lupte tradiţionale tătăreşti  numite Kűreş, iar pentru fete se amenajeaza leagane decorate cu flori.

            Hıdırellez este o instituţionalizare a unor obiceiuri şi practici legate de aşteptările şi aspiraţiile umane de sănătate, împliniri şi bucurii, de înfrumuseţare a ursitei, de declanşare a energiilor pozitive, binefăcătoare. Manifestarile au ca scop conservarea identităţii etnice şi transmiterea  tradiţiile şi obiceiurile legate de aceasta sărbătoare tinerilor.

Anul acesta, pentru că data de 6 Mai este în luna postului de Ramazan, această sărbătoare nu va fi marcată. Având în vedere şi contextul actual, tot referitor  la acestă sărbătoare Muftiatul cultului musulman face următorul anunţ către membrii comunităţii:  În contextul special din acest an, cu ocazia Hîdîrellez-ului ( Qîdîrlez ), sărbatorit anual în data de 06 Mai, Comunitatea Musulmană din România este rugată respectuos să se conformeze regulilor impuse de către Ordonanțele Militare emise de autoritațile din țara noastră.  Accesul în cimitirele musulmane este permis doar pentru oficierea slujbelor de înmormântare și atunci cu respectarea numărului maxim de 8 persoane.  Pentru a preîntâmpina orice fel de incidente, imamii angajați ai instituţiei Muftiatului Cultului Musulman din Romania nu vor oficia slujbele de pomenire a celor trecuți la cele veșnice la data sus menționată, iar forțele de ordine vor fi prezente în zona tuturor cimitirelor din Municipiul Constanța cât și din localitațile unde sunt cimitire musulmane. Vă mulțumim pentru înțelegere!

 Ghiulşen I. Ismail, Radio Constanţa

Foto: Ghiulşen I. Ismail