Musulmanii sărbătoresc Kurban Bayram
Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 30 iulie 2020, 15:24 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:19
Timp de patru zile începând de vineri, 31 iulie, musulmanii sărbătoresc Kurban Bayram
Începând de vineri, 31 iulie 2020, timp de patru zile musulmanii din întreaga lume sărbătoresc Kurban Bayram (sărbătoarea sacrificiului). Cunoscut în tradiţia islamică şi ca sărbătoarea Sacrificiului, Kurban Bayramul este marcat în luna Zilhigge, ultima din calendarul islamic. Aceasta mare sărbătoare comemorează, anual, gestul religios al Profetului Ibrahim, care a vrut sa-şi sacrifice fiul ca semn al dragostei faţa de Allah.
Astfel că, ziua debutează la geamie cu tradiţionala slujbă specifică acestei sărbători la care participă numai bărbaţii.
Anul acesta, slujbă religioasă specifică acestei sărbători va fi organizată cu respectarea normelor de prevenție a răspândirii infecțiilor cu SARS-CoV-2, astfel toți enoriașii trebuie să participe cu mască de protecție și să păstreze distanța socială de 2 m. Se vor ocupa locurile semnalate. Cei care au simptome de răceală sau gripă specifice virusului COVID-19 nu vor putea participa. Sunt rugați să nu vină. Intrarea se va face pe o ușă, ieșirea pe cealaltă, așa cum scrie pe ușă. La intrarea în locașul de cult enoriașilor li se va testa temperatura, vor folosi dezinfectați. Cei cu temperatura peste 37.3 C nu vor putea participa.
De Kurban Bayram potrivit tradiţiei islamice, credincioşii au obligaţia ca în această perioadă să sacrifice un batal, o oaie sau o vită. Sacrificiul constă în tăierea unui animal în zilele de sărbătoare a ofrandei, cu intenţia de respectare a cultului, pentru apropierea de Allah.
Carnea astfel obţinută de la animalul sacrificat se împarte în trei părţi, astfel: prima parte va fi consumată de familia sa; a doua parte este dăruită prietenilor şi cunoscuţilor, iar a treia parte se dă ca pomană persoanelor cu posibilităţi materiale reduse.
Ziua continuă apoi, cu mersul la cimitir, unde musulmanii îşi cinstesc morţii, copiii merg din casă în casă cu colindul, în timp ce gospodinele prepară mâncărurile tradiţionale din animalul proaspăt sacrificat. Copiii umblă din casă în casă, urând „Un Bayram fericit!” şi sărutând mâna celor în vârstă, colindul fiindu-le răsplătit cu dulciuri, nelipsite fiind, şi de această dată, baclavalele pregătite de gospodinele tătăroaice.
O altă latură importantă şi unul din cei cinci stâlpi ai credinţei islamice o constituie pelerinajul la Mecca, denumită Hac sau Haj. Anual, în perioada premergătoare Kurban Bayramulului musulmanii din întreaga lume efectuează pelerinajul Hajj. Hajj, sau pelerinaj, cum este denumit în limba arabă, este o procesiune religioasă anuală a musulmanilor spre Mecca, cel mai sfânt oraş al Islamului, precum şi o obligaţie religioasă pentru toţi credincioşii acestei religii monoteiste. Conform perceptelor Islamului, orice musulman care are posibilitate financiară şi o bună stare de sănătate este obligat să efectueze măcar o dată în viaţă pelerinajul ritual la Mecca. Această tradiţie a apărut în anul al doilea al erei Islamului (623), marcată de exilul Profetului de la Mecca la Medina, numită hijra(Hegira) – 622. La sfârşitul întregii procesiuni, pelerinii îşi rad părul din cap şi fiecare dintre ei sacrifică ritual un animal, de regulă o oaie sau o capră, după care urmează celebrarea sărbătorii Eid al-Adha (Sărbătoarea Kurban Bayram). Anul acesta, conform agenției Mediafax, Marele pelerinaj de la Mecca, la care participă în mod tradițional în jur de două milioane de oameni, va fi limitat drastic. Este pentru prima dată în o sută de ani când Arabia Saudită a interzis pelerinajul de la Mecca pentru musulmanii din afara țării. Anul acesta pelerinajul va fi făcut doar de 1000 de persoane. Sunt admiși doar cei care au mai puțin de 65 de ani.
Cu acest prilej, Subsecretarul de Stat -D.R.I. Aledin Amet, a transmis un mesaj musulmanilor din România: ”Lumea musulmană sărbătorește, începând cu data de 31 iulie, timp de 4 zile, Kurban Bayram, Sărbătoarea Sacrificiului. Şi pentru comunitățile tătară și turcă, tradiţiile religioase reprezintă o dimensiune importantă a păstrării propriei identităţi. Dacă dorim să existe, în ceea ce ne priveşte, o continuitate istorică, nu trebuie să fie neglijat un aspect atât de important. La sfârşitul lunii mai s-a sărbătorit Ramazan Bayram, celălalt eveniment religios major. Respectul pentru oamenii în vârstă, bucuria copiilor, revederea cu rudele, cu prietenii, omagiile aduse persoanelor decedate, toate aceste sentimente, toate aceste fapte definesc cele două sărbători. În cele 4 zile de Kurban Bayram, copiii merg să ureze celor în vârstă sărbători tihnite, tinerii îşi vizitează rudele, doamnele pregătesc preparate specifice. Este o bucurie generală. Este perioada când credincioşii trebuie să dea dovadă, mai mult ca oricând, de înţelepciune, bunătate, de stimă faţă de ceilalţi. Spiritul acestei sărbători religioase nu trebuie să dispară. Din păcate, anul acesta, bucuria sărbătorii este umbrită, în toată lumea, de marea problemă sanitară existentă. Trebuie să respectăm regulile stabilite și să dăm dovadă de responsabilitate. Cu multă încredere în suflete, ne vom putea bucura deplin, în anii următori, de aceste sărbători.” UN BAYRAM FERICIT! KURBAN BAYRAM QAYIRLI BOLSIN! KURBAN BAYRAMINIZ MUBAREK OLSUN!
Ghiulşen Ismail-Iusuf
Foto realizate de: Ghiulsen I.Ismail și Serhat Ismail, https://www.hurriyet.com.tr
