România se situează sub media europeană la consumul de droguri în rândul adolescenţilor, consumul oricărui tip de drog ilicit de-a lungul vieţii, menţinându-se la nivelul valorii înregistrate în anul 2011, potrivit unui studiu realizat de Agenţia Naţională Antidrog (ANA).
Cel mai consumat drog ilicit în rândul adolescenţilor continuă să fie canabisul/haşişul, urmat de noile substanţe psihoactive (NSP), remarcându-se scăderi ale consumului de-a lungul vieţii pentru solvenţi/substanţe inhalante, amfetamine, cocaină, droguri injectabile, heroină, ciuperci halucinogene, LSD, ecstasy şi GHB.
Cele mai ridicate riscuri se înregistrează pentru consumul de amfetamine şi de canabis.
Pe de altă parte, consumul de tutun se menţine la valori similare celor observate în studiul anterior (consumul de tutun de-a lungul vieţii: 49,5%, faţă de 41% media europeană).
Diferenţiat pe sexe, se observă valori asemănătoare ale consumului de tutun, atât în rândul băieţilor, cât şi al fetelor, ceea ce înseamnă că fetele tind să adopte acelaşi comportament de consum (49,4% băieţi, faţă de 49,6% fete).
Consumul de alcool prezintă creşteri faţă de studiul anterior, observându-se niveluri ridicate ale consumului mai mari în rândul băieţilor.
De asemenea, proporţia elevilor care au utilizat internetul într-o zi obişnuită de săptămână, pentru a naviga pe reţelele de socializare peste 6 ore, este de 25% în rândul elevilor de 16 ani din România, fiind peste media europeană, de 16%.
Potrivit studiului ANA, proporţia tinerilor care dedică peste 6 ore pe zi reţelelor de socializare creşte atunci când este vorba de o zi obişnuită de sfârşit de săptămână: 36% în rândul elevilor de 16 ani din România.
Totodată, participarea la jocuri de noroc pe bani în ultimele 12 luni înregistrează în rândul adolescenţilor din România o prevalenţă de 25%, situându-se la nivelul mediei europene, de 22%.
