La nivel mondial, aproximativ una din opt țări cheltuie mai mult cu plata datoriilor decât cu serviciile sociale, potrivit unui raport al UNICEF.
Raportul COVID-19 and the Looming Debt Crisis [COVID-19 și iminenta criză a datoriilor] notează faptul că 25 de țări din lume – majoritatea împovărate deja de sărăcie și lipsuri – au alocat în 2019 o proporție mai mare din cheltuielile publice totale pentru plata datoriilor decât pentru educație, sănătate și protecție socială la un loc. Potrivit raportului, sunt necesare eforturi globale pentru a proteja cheltuielile sociale și, implicit, dreptul fiecărui copil la protecție socială, educație și servicii medicale.
„Copiii care trăiesc în țări cu datorii mari și cu resurse limitate pentru protecție socială, educație și sănătate au puține șanse să scape vreodată de sărăcie și lipsuri”, a declarat directorul executiv al UNICEF Henrietta Fore. „Costurile personale și publice sunt enorme, prin urmare copiii, comunitățile și țările lor nu prea pot spera la o dezvoltare economică și socială sustenabilă”.
Înaintea pandemiei de COVID-19, statele cu cel mai mare grad de îndatorare – inclusiv Ciad, Gambia, Haiti și Sudanul de Sud – cheltuiau cel puțin 3 dolari pentru plata datoriilor la fiecare dolar alocat serviciilor sociale esențiale, potrivit raportului.
În plus, raportul semnalează faptul că un sfert dintre țările cu venituri mici și medii – în care trăiesc 200 de milioane de copii – sunt actualmente supraîndatorate sau prezintă risc de supraîndatorare.
Deși națiunile din cadrul G20 au demarat Inițiativa privind suspendarea plății datoriilor în perioada aprilie 2020 – iunie 2021, doar una din trei țări eligibile au participat la acest demers. Până acum, inițiativa a contribuit la menținerea cheltuielilor din domeniul sănătății și al protecției sociale în cele 46 de țări participante. Cu toate acestea, cheltuielile cu educația s-au redus deja în ultimul an. Potrivit raportului, se pare că țările îndatorate au tăiat cheltuielile aferente protecției copilului, nutriției și serviciilor de apă, salubritate și igienă.
„Pandemia a provocat în domeniul educației o catastrofă globală ce trebuie remediată urgent pentru ca generația COVID-19 să nu devină o generație pierdută. Totuși, din cauza COVID-19 și a presiunii datoriilor ce afectează aceste țări, observăm deja o contractare a bugetelor educației într-un moment în care țările trebuie să investească în îmbunătățirea școlilor și a sistemelor de învățământ”, a declarat Fore.
Raportul remarcă totodată faptul că răspunsul global la criza datoriilor este prea redus în comparație cu răspunsul fiscal adoptat în cazul COVID-19. Moratoriul nu acoperă actualmente datoriile către creditorii comerciali, motiv pentru care țările cu venituri medii sunt tot mai expuse.
Pentru a asigura protecția drepturilor copilului după pandemia de COVID-19, este crucială reconfigurarea procesului de restructurare a datoriilor la nivel internațional, care să includă acordarea unui sprijin preferențial mai consistent țărilor sărace puternic îndatorate, o mai mare transparență privind datoriile în cadrul proceselor de bugetare de la nivel național și acțiuni coordonate din partea creditorilor.
„Scutirea parțială sau totală de datorii și restructurarea completă a acestora este esențială pentru asigurarea unei redresări incluzive și durabile, astfel încât copiii să nu suporte o dublă povară, aceea a unor servicii sociale reduse în prezent și cea a unor datorii majorate în viitor”, a afirmat Fore.
„Este imperativ ca agențiile internaționale, creditorii și guvernele naționale să acționeze împreună pentru a reduce povara datoriilor și pentru a direcționa economiile spre investiții sociale incluzive”.
