Cristian Dumitrașcu (realizator): Am ajuns la ultimul subiect din ‘Jurnalul militar’ de astăzi. Am să citez dintr-o postare de pe pagina de Facebook oficială a șefului Apărării, a generalului Daniel Petrescu, citez: „200 de ani de la moartea lui Tudor Vladimirescu, figură emblematică a Revoluției de la 1821.
Mișcarea inițiată de Tudor Vladimirescu a reprezentat intrarea într-o nouă epocă a evoluției istorice a poporului român și inițierea procesului de modernizare a societății, proces care, mai târziu, avea să ducă la realizarea idealului național de unire a tuturor românilor într-un stat național, unitar, independent și suveran”.
Colega mea Teodora Mazere de la „Jurnal militar” Craiova a realizat un interviu cu profesoara de istorie Nori Cadea, care predă în Colegiul Militar din Craiova, liceul care poartă chiar numele marelui pandur Tudor Vladimirescu.
Acolo s-a deschis un spațiu muzeal, iar la loc de cinste în expoziție se află și o replică a steagului Revoluției din 1821, precum și steagul de identificare al Colegiului Național Militar craiovean.
Nori Cadea (profesor de istorie): Ideea de a face o sală muzeu este legată în primul rând de nevoia de a înțelege mai bine faptele istorice, rolul personalităților care au marcat istoria acestui neam și cum Tudor Vladimirescu este patronul spiritual al școlii, sala se va numi așa, Tudor Vladimirescu.
Teodora Mazere (reporter): Ce exponate aveţi înăuntru?
Nori Cadea (profesor de istorie): În sală, pe lângă planșele care tapetează pereții și care încearcă să ilustreze întreaga activitate și de dinaintea anului revoluționar 1821, dar şi momentele principale ale Revoluției, pentru a crea un tablou de epocă ne-am străduit să concepem niște costume, costumele pe care apropiații lui Tudor Vladimirescu, pandurii, arnăuții, le-au purtat, un costum de boier pentru că epoca nu era dedicata întrutotul revoluționarului, ci erau şi alte elite sociale, costum de boier, bineînțeles cu elementele specifice, cu calpacul, cu cepchenuu, cu dulama, un costum de boier fanariot, de arnăut, de pandur.
Mai avem în sala-muzeu artefacte, copii ale unor documente și scrisori redactate de Tudor, de asemenea o minibibliotecă cu cărți rare, de acum un secol, cele mai multe sunt din perioada interbelică, din anul 1921, dar și cărți mai recente.
Teodora Mazere (reporter): V-au ajutat și elevii la amenajarea lui?
Nori Cadea (profesor de istorie): Au fost implicați și copiii. Când am primit costumele, primii care le-au îmbrăcat, pe care i-am fotografiat, așa cum o să vedeți și în ghidul muzeului, au fost elevii, care au fost foarte încântaţi. Doar câțiva dintre ei au avut acces.
Sunt foarte curioși să vadă sala, pentru că această sală noi nu am gândit-o ca o sală care se va închide, se va pune lacătul pe ea, ci o sală în care să ne desfășurăm activitatea.
