În fiecare an, la 11 iulie, este sărbătorită Ziua mondială a populaţiei. Organizaţiile non-guvernamentale, grupurile oamenilor de afaceri, organizaţiile comunitare şi alte instituţii desfăşoară, cu ocazia acestei zile, diverse activităţi educaţionale: seminarii, sesiuni de informare educaţională, ateliere, cursuri, dezbateri, mese rotunde şi concursuri educative axate pe creşterea gradului de informare a oamenilor pe tematica aleasă.
Ziua mondială a populaţiei este marcată, în 2021, în al doilea an al pandemiei COVID-19. Pandemia a compromis sistemele de îngrijire a sănătăţii, în special în domeniul sănătăţii sexuale şi reproductive.
De asemenea, a expus şi a exacerbat inechităţile de gen: violenţa de gen a crescut, la fel şi riscul căsătoriei între copii şi al mutilării genitale feminine, întrucât programele de abolire a acestor practici dăunătoare au fost întrerupte.
Un număr semnificativ de femei au rămas fără locuri de muncă ori le-au scăzut câştigurile financiare, crescându-le, în aceeaşi timp, responsabilităţile de îngrijire a copiilor care învaţă online sau faţă de persoanele în vârstă, prin deplasarea la domiciliul acestora.
În acest context, multe ţări şi-au exprimat îngrijorarea din ce în ce mai mare cu privire la schimbarea ratelor de fertilitate. Trecutul recent a cunoscut schimbări enorme în ratele de fertilitate şi în speranţa de viaţă.
La începutul anilor ’70, femeile aveau în medie 4,5 copii fiecare; până în 2015, fertilitatea totală a lumii scăzuse la sub 2,5 copii de femeie. Între timp, durata medie de viaţă globală a crescut, de la 64,6 ani la începutul anilor 1990 la 72,6 ani în 2019.
În plus, a crescut nivelul de urbanizare şi a fost accelerată migraţia. 2007 a fost primul an în care au locuit mai multe persoane în zonele urbane decât în zonele rurale şi, până în 2050, aproximativ 66% din populaţia lumii va locui la oraşe.
Toate acestea afectează dezvoltarea economică, ocuparea forţei de muncă, distribuţia veniturilor, sărăcia şi protecţia socială, arată sursa citată. Ele afectează, de asemenea, eforturile de asigurare a accesului universal la asistenţa medicală, educaţie, locuinţe, salubrizare, apa, alimente şi energie.
În afară de garanţiile constituţionale ale egalităţii de gen în multe ţări, la nivel mondial, în medie, femeile se bucură de doar 75% din drepturile legale ale bărbaţilor. Sondajele cantitative arată că între 4% şi 29% dintre femeile care folosesc contracepţia o fac fără ştirea soţilor sau a partenerilor lor.
Doar 55% dintre femei au puterea de a lua propriile decizii cu privire la corpurile lor. Se estimează că 58% dintre femeile victime ale crimelor au fost ucise de un partener intim sau de un membru al propriei familii, respectiv 137 de femei în fiecare zi. Acest lucru a fost exacerbat de pandemia COVID-19, iar violenţa împotriva femeilor a fost considerată „umbra pandemică” („shadow pandemic”).
Potrivit estimărilor Diviziei ONU pentru Populaţie, aproximativ 83 de milioane de oameni cresc populaţia lumii în fiecare an. Chiar presupunând că nivelul fertilităţii va continua să scadă, populaţia globală va fi de 8,6 miliarde în 2030, de 9,8 miliarde în 2050 şi de 11,2 miliarde în 2100, conform proiecţiei de variantă medie.
În cazul României, datele publicate de Institutul Naţional de Statistică arată că populaţia după domiciliu era de 22,089 milioane de persoane, la 1 ianuarie 2021, în scădere cu 0,5% faţă de luna similară a anului trecut. La 1 ianuarie 2021, populaţia după domiciliu din mediul urban a fost de 12,442 milioane de persoane, în scădere uşoară faţă 1 ianuarie 2020 (0,6%).
INS menţionează că procesul de îmbătrânire demografică s-a accentuat comparativ cu 1 ianuarie 2020, remarcându-se o scădere uşoară a ponderii persoanelor tinere (0-14 ani) şi în acelaşi timp o creştere (de 0,4 puncte procentuale) a ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste). Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 115,0 (la 1 ianuarie 2020) la 118,7 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 ianuarie 2021).
