Pe 15 noiembrie sărbătorim Ziua scafandrilor militari şi Ziua scafandrului român
Publicat de Andra Radu, 15 noiembrie 2021, 09:51 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:18
La 15 noiembrie este celebrată Ziua scafandrilor militari şi Ziua scafandrului român. Această dată aminteşte de momentul anului 1976, când Grupul 279 Scafandri, înfiinţat la 15 noiembrie 1967, s-a transformat în Grup Scafandri de Luptă, devenind parte a Centrului de Scafandri, potrivit www.centruldescafandri.ro.
În 1998, Centrul de Scafandri a fost acceptat ca membru în Grupul de Lucru pentru Standardizarea Problemelor de Scufundare (UDWG), structură coordonată de Agenţia Navală de Standardizare a NATO, iar un an mai târziu a fost inclus în ATP 67 B – Manual de Salvare de pe Submarine.
Printre realizările extraordinare ale scafandrilor militari se remarcă:
- prima scufundare în saturaţie cu amestecuri heliu-oxigen, la adâncimea de 301 m (1981);
- prima scufundare în saturaţie după o tehnologie proprie cu amestecuri heliu-oxigen la adâncimea de 350 metri (1982);
- prima scufundare în saturaţie după o tehnologie proprie cu amestecuri azot-oxigen (februarie 1983);
- omologarea unei tehnologii de scufundare în saturaţie cu amestecuri azot-oxigen;
- recordul naţional de adâncime, la 500 metri, prin scufundare în saturaţie, executată în perioada 25 septembrie-9 octombrie 1984.
În 2020, Ziua scafandrilor militari şi a scafandrului român a fost marcată prin organizarea unei ceremonii festive, în portul Constanţa, de către Divizionul 175 Nave Scafandri de Luptă „Comandor Constantin Scarlat”, potrivit unui comunicat de presă al Statului Major al Forţelor Navale (SMFN).
Organizarea evenimentului a avut loc în cinstea memoriei întemeietorului scafandreriei române moderne, Constantin Scarlat, fost cercetător şi cadru militar al Marinei Militare Române.
Comandorul Constantin Scarlat a fost cercetătorul subacvatic care a iniţiat scufundarea autonomă cu aparat autonom de respirat sub apă, punând bazele primei unităţi de scafandri din Marina Militară Română, în 1967, şi ale unui sector de cercetare a acestui domeniu, în 1969.
Lui i se atribuie meritul realizării primei hărţi a reliefului submarin şi a resurselor platoului continental al Mării Negre. A fost ofiţer secund pe nava de cercetări şi intervenţie cu scafandri de mare adâncime „Emil Racoviţă” (1977-1979) şi după 1980 a lucrat ca specialist scafandru la bordul navelor româneşti de pescuit oceanic din Oceanul Atlantic.
