Invitatul lui Paul Palencsar la „Subiectul săptămânii” este Petre Otu, istoric, profesor universitar și colonel în retragere. O discuție despre recentele referendumuri ilegale organizate de Federația Rusă în teritoriile ocupate din Ucraina.
S-a discutat și despre probabilitatea ca Vladimir Putin să ordone un atac nuclear, dar și despre valul de nemulțumire pe care mobilizarea parțială l-a cauzat în rândul cetăţenilor Federaţiei Ruse
Paul Palencsar (realizator rubrică): Domnule profesor, în contextul referendumurilor ilegale din teritoriile ocupate de către Rusia în Ucraina, credeți că Vladimir Putin va lansa un atac nuclear, invocând ca pretext că de acum înainte armata Ucrainei atacă, lovește teritoriul Federației Ruse?
Petre Otu: E greu de spus, e greu de spus ce poate să facă Kremlinul şi liderul acestuia, Putin, e posibil să utilizeze arma nucleară, dar ar fi un precedent extrem de periculos care ar arunca omenirea într-o altă criză, cu o altă dimensiune.
Oricum nu trebuie exclusă o asemenea variantă a folosirii armelor nucleare, chiar dacă tactice, dar impactul ar fi devastator asupra relațiilor internaționale. Nu trebuie să expunem o asemenea ipoteză, având în vedere evoluțiile de pe front, nefavorabile, în mare măsură, Federației Ruse.
Paul Palencsar (realizator rubrică): Care credeți că ar fi reacția NATO dacă Vladimir Putin foloseşte totuşi arma nucleară în Ucraina?
Petre Otu: Există probabil convorbiri între Statele Unite și Federația Rusă, dar potrivit Tratatului Nord-Atlantic, Articolului 5, teritoriul Ucrainei nu este protejat de către NATO militar, vorbind. Nu știm care va fi reacția SUA, ce planuri au.
Așa că e greu să glosăm și să facem scenarii care pot să fie infirmate a doua zi cum a fost, de exemplu, ideea că Putin nu va ataca Ucraina la 24 februarie 2022 – e greu de spus – dar poate rațiunea, dacă există un sâmbure de rațiune într-un război, să prevaleze și aceste arme tactice nucleare să nu fie folosite.
Prezența forțelor aliate în România, a grupurilor de luptă NATO, a aliaţilor, partenerului strategic american este foarte importantă pentru descurajarea intențiilor Federației Ruse, Federație Rusă, care este implicat într-o act de agresiune împotriva Ucrainei, un vecin, fără îndoială, și care a creat o criză internațională extraordinar de complexă, poate cea mai gravă criză de după al Doilea Război Mondial.
Hai să nu spunem că poate după al Doilea Război Mondial, dar oricum, după criza rachetelor din Cuba, din 1962, este cea mai gravă criză internațională care deocamdată nu știm cum se va încheia.
Putin a ameninţat cu folosirea armelor nucleare tactice, ceea ce ar fi o premieră postbelică după cele două bombartamente atomice de la Hiroșima şi Nagasaki, care s-au făcut într-un anumit context istoric, la finalul celui de-al Doilea Război Mondial.
Noi sperăm să nu se ajungă la așa ceva, dar, fără îndoială, tensiunea este maximă în raportul internațional, iar România este o țară de frontieră pentru NATO. Aici se termină frontiera NATO. Și, desigur, prezența noastră în NATO este o garanție de securitate în actualul context politico-strategic.
Paul Palencsar (realizator rubrică): Recenta mobilizare parțială pe care președintele Vladimir Putin a decretat-o în Rusia a stârnit un val de revoltă și chiar proteste de stradă în rândul rușilor de rând. Credeți că este acesta momentul cheie care va declanșa răsturnarea regimului Putin de la putere?
Petre Otu: Nu, nu cred. Fără îndoială, societatea rusă conștientizează dimensiunile tragice ale deciziei din 24 februarie. Vor fi în continuare revolte, pentru că nimeni… și nemulțumiri profunde ale societății ruse, care, fără îndoială, nu dorește să-și vadă tineretul afectat de război.
Dar eu nu cred că se va ajunge la o implozie a societăţii ruse, implozie care nu ştim ce efecte va avea. Eu personal nu cred că aceste nemulțumiri la nivelul societății ruse vor duce la o implozie a regimului Putin. Şi acolo sunt diverse scenarii, dar e greu de prevăzut așa ceva.
Paul Palencsar (realizator rubrică): Ambasada Statelor Unite la Moscova, cât și cea a României își sfătuiesc cetățenii să părăsească urgent teritoriul Federației Ruse. Ce trebuie să înțelegem din asta?
Petre Otu: Să părăsim teritoriul Federației Ruse – ăsta e mesajul. Trebuie ascultat mesajul autorităților române și autorităților americane. Probabil că există informații care dovedesc o escaladare a crizei, iar una din această escaladare a crizei – am mai discutat în cadrul interviului dvs – ar fi folosirea armelor nucleare tactice.
Paul Palencsar (realizator rubrică): Când și mai ales cum credeți că se va termina războiul din Ucraina?
Petre Otu: O observaţie, ca istoric, sunt foarte prudent cu viitorul, cu proiectarea viitorului întrucât există evenimente care pot da peste cap toate scenariile posibile. Războiul se va termina într-un fel, fie că va fi un război înghețat, fie că va fi un război cât de cât prelungit, să spunem așa.
Speranța mea ca istoric ar fi aceea ca Occidentul să dovedească mai multă unitate în relaţia cu Federaţia Rusă și să nu ajungă la compromisuri de genul celor care au fost în istorie.
Paul Palencsar (realizator rubrică): Domnule profesor, vă mulțumesc și vă mai așteptăm!
Petre Otu: Mulțumesc și eu!
