La Subiectul Săptămânii vorbim despre reziliență și, totodată, despre Centrul Euroatlantic pentru Reziliență, care a organizat la Constanța, la începutul săptămânii, un prim exercițiu ‘Table top’ în domeniul rezilienței la nivel național și prima ediție a conferinței internaționale “Perspectivă asupra rezilienței. Provocări și oportunități”. Interviul a fost realizată de Bogdan Dinu.
Bogdan Dinu (realizator rubrică): Invitat la subiectul săptămânii este domnul Adrian Duță, vicepreședintele Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență. Domnule Duţă, bine aţi venit.
Adrian Duţă: Mulțumesc foarte mult pentru invitație.
Bogdan Dinu (realizator rubrică): Ne aflăm la Constanța, unde s-a organizat, în premieră, o conferință, nu?, “O perspectivă asupra rezilienței.
Provocări și oportunități”. Ea a fost precedată și de 2 zile în care s-a executat, s-a efectuat, să spunem, un exercițiu, un ‘tabletop exercise’, cum se spune în limbajul dumneavoastră, cu instituții din România, în premieră. Concluziile au fost prezentate chiar aici.
Este vorba despre reziliență și, dacă îmi permiteți, așa, într-o definiție simplă, poate chiar simplistă, nu?, reziliență înseamnă capacitatea cuiva – persoană, instituție, organizație, națiune – de a-și reveni după ce a suferit un șoc, fie de orice natură: emoțional, energetic și așa mai departe. V-aș ruga așadar, să ne spuneți câteva cuvinte despre această conferință, prima ediție a unei astfel de conferințe internaționale.
Adrian Duţă: Activitatea a fost planificată încă de la începutul funcționării centrului. Este un exercițiu cu scenariu fictiv, la care au participat 22 de instituții naționale.
Am avut printre participanți, în afară de instituțiile guvernamentale, am avut și reprezentanți ai mediului privat. La fel, au fost invitați observatori internaționali. Au participat observator din 5 țări.
Este vorba de SUA, Bulgaria, Croația, Slovenia, Estonia, iar exercițiul a urmărit să testeze reziliența autorităților naționale locale și a reprezentanților mediului privat la șocuri diverse.
Am căutat să testăm reziliența până la un anumit nivel, conform celor 7 cerințe de reziliență formulate de NATO. Este un exercițiu pe calculator, deci pe un scenariu fictiv, însă a avut un scenariu foarte complex, recunoscut de participanți și de observatori, un număr mare de injecții, le spunem noi, de situații care au trebuit rezolvate în cursul exercițiului. Însă feedback-ul primit de la participanți și de la organizatori a fost unul foarte bun.
Bogdan Dinu (realizator rubrică): Cum ați traduce pentru ascultătorii noștri Tabletop exercises și dacă puteți să ne împărtășiți și concluziile care au fost comunicate acum?
Adrian Duță: Da.Table Top exercises este o denumire generică, cunoscută pentru acest tip de exercițiu. Asta înseamnă că este doar un exercițiu pe calculator, nu se desfășoară cu forțe în teren. Oamenii stau în jurul mesei, în …
Bogdan Dinu (realizator rubrică): Un fel de CAX cum spunem noi în limbajul militar…
Adrian Duță: Exact. Organizaţi pe sindicate și sunt nevoiți să rezolve scenariul. Concluziile exercițiului au fost unele bune, au fost peste așteptările mele. Eu, ca director al exercițiului, m-am gândit că la început vom întâmpina diferite dificultăți.
Ele au existat, însă oamenii au reușit să depășească aceste dificultăți și să rezolve situațiile, ceea ce ne duce cu gândul că o bună comunicare între instituții, între entitățile participante la exercițiu este benefică pentru rezolvarea situațiilor de criză și pentru întărirea rezilienței.
Bogdan Dinu (realizator rubrică): Pentru publicul larg, poate cuvântul reziliență este mai cunoscut de la știri, nu? Planul Național de Redresare și Reziliență, dacă nu mă înșel, este un subiect mai cunoscut. Care credeți că este mai importantă dintre toate tipurile de reziliență? În cadrul României? Reziliență economică, reziliență instituțională, reziliență energetică? Mai ales în actualul context din această parte din lume.
Adrian Duță: Cred că toate aspectele rezilienței sunt importante, pentru că, așa cum să spunem, la NATO, reziliența Alianței este atât de puternică precum este reziliența celei mai slabe verigi. Așa că noi privim acest proces, acest termen de reziliență prin prisma celor 7 cerințe de bază.
Mă refer aici la continuitatea guvernării și asigurării serviciilor critice pentru populație, la reziliența infrastructurii de transport, reziliență energetică, asigurarea accesului la apă și hrană pentru populație.
Și putem merge mai departe, gândindu-ne la gestionarea situațiilor cu victime multiple sau mișcarea necontrolată a populației. Dar aceasta este o abordare securitară a rezilienței. Este important de menționat și aspectul promovat de Uniunea Europeană care se gândește la energie verde, la digitalizare și alte aspecte ale rezilienței, îndeosebi la creșterea nivelul de trai al populației și al bunăstării, ca o măsură de întărire a securității în general.
Bogdan Dinu (realizator rubrică): Pentru că dumneavoastră proveniți, sunteți ofiţer activ provenit din Ministerul Apărării Naționale, cum se prezintă reziliența organizațională, iată în cadrul instituției numită Ministerul Apărării Naționale?
Adrian Duţă: Ministerul Apărării a fost, este și cu siguranță va fi un organism care va dovedi reziliență întotdeauna. Ministerul Apărării este chemat să rezolve probleme din cele mai complexe, este chemat să răspundă, în primul rând, la orice amenințare și vedem că ne confruntăm, în prezent, cu o amenințare foarte serioasă în vecinătate.
Ministerul Apărării trebuie să anticipeze, să avertizeze orice schimbare și trebuie să fie în măsură să acționeze în primă instanță.
De asemenea, să aibă mecanismele de intervenție și de reacție în orice moment. Vă asigur că Ministerul Apărării are toate aceste sarcini bine definite și planuri pentru intervenții, acolo unde este cazul.
Bogdan Dinu (realizator rubrică): Da, iată cuvântul rezilient este unul la modă sau, hai să spunem, în actualitate cel puțin, în aceste săptămâni a fost menționat și în ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării.
Acolo se vorbea despre reziliența energetică a țării noastre și cum poate fi îmbunătățită. Ce face concret Centrul Euroatlantic pentru Reziliență? Să înțeleagă cei care ne ascultă. Elaborează concepte, are expertiză, elaborează strategii, se pune la dispoziția instituțiilor naționale și internaționale?
Adrian Duţă: Exact. Centrul Euroatlantic pentru Reziliență este constituit ca un hub interinstituțional, care va deveni o platformă pentru dialog strategic între toate instituțiile cu responsabilități în domeniu. Și mă refer aici atât la cele naționale, din domeniul guvernamental, din domeniul academic, domeniul privat și toți cei care au responsabilități, dar nu numai.
Vorbim aici și despre instituțiile internaționale, partenerii noștri care vin cu propria lor experiență și partenerii noștri care au nevoie de sprijin pentru consolidarea rezilienței. Până acum, noi am reușit să purtăm un dialog atât cu partenerii de la NATO, suntem alături de ei și am găzduit recent, împreună cu Ministerul Apărării, prima iterație a seminarului privind conceptul NATO de reziliență strategică, un concept nou propus de comandamentul aliat pentru transformare al NATO.
De asemenea, suntem implicați în proiecte de consolidare a rezilienței partenerilor noștri din regiunea Mării Negre și vom avea proiecte din ce în ce mai interesante și mai aplicate pentru acest lucru.
Bogdan Dinu (realizator rubrică): Trebuie să spunem că conform Hotărârii de Guvern, Nr. 565 – dacă greșesc, vă rog să mă corectați – din 2021, organigrama prevede 70 de poziții, de funcții. Președintele are rang de secretar de stat, vicepreședintele de subsecretar de stat.
Adrian Duţă: Am fost numit de domnul prim-ministru în această funcție în martie, anul acesta. Centrul Euroatlantic pentru Reziliență a fost prima dată asumat la Summitul NATO din 2021, a fost menționat în declarația comună a șefilor de state și de guverne, iar el face parte acum din programul de guvernare al Guvernului României.
Este o instituție publică națională, cu personalitate juridică, sub autoritatea Ministerului Afacerilor Externe.
Centrul Euroatlantic a fost înființat în mai 2021, dar a început să funcționeze efectiv în martie 2022, iar până acum am organizat și am desfășurat o serie de activități, de evenimente interne și internaționale, încercând să ne facem cunoscuți la nivel euroatlantic.
Centru Euroatlantic pentru Reziliență și-a declarat capacitatea operațională inițială în august anul acesta, când efectivul centrului a depășit 50 % și am început să organizăm evenimente cu impact internațional.
Bogdan Dinu (realizator rubrică): Deci, este instituție foarte serioasă. Eu vreau să vă întreb dacă s-a trecut și la cea de-a doua etapă a internaționalizării, cum este prevăzută în hotărârea de Guvern. Deocamdată, este o structură care funcționează în cadrul său sub tutela, să spunem, Ministerului Afacerilor Externe.
Adrian Duţă: Da, așa este. Odată cu declararea capacității operaționale inițiale, noi am început procesul de internaționalizare. Dorim să invităm statele partenere NATO, UE și partenerii noștri din regiunea Mării Negre, îndeosebi, să se alăture efortului nostru de a consolida reziliența în plan euroatlantic.
Vom negocia memorandumul de înțelegere cu partenerii și urmează să semnăm, la odată ulterioară, când toate lucrurile vor fi stabilite, astfel încât centru să devină un organism internațional în care România să fie națiune-gazdă și partenerii noștri să fie națiuni-sponsori.
Bogdan Dinu (realizator rubrică): Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost domnule Adrian Duță, vicepreședintele Centrului Euroatlantic pentru Reziliență, vă mulțumim și vă mai așteptăm la „Jurnal Militar”, domnule Duță.
Adrian Duţă: Şi eu vă mulțumesc și vă urez mult succes și dumneavoastră.
