La „Subiectul săptămânii” vă oferim un fragment din emisiunea „Euroatlantica”, realizată joi seara de Radu Dobrițoiu, cu tema „Fake news în aceste 300 de zile de război în Ucraina”, în care invitații au fost profesorul Dumitru Borțun și generalul de brigadă Constantin Spînu, șeful Direcției Relații Publice din Ministerul Apărării.
Radu Dobriţoiu: Domnule profesor Dumitru Borțun, realitatea demonstrează că presa nu este doar a patra putere în stat, dar în secolul XXI a devenit și a patra categorie de forțe în desfășurarea conflictelor, alături de forțele navale, terestre și aeriene.
Schimbă conflictul din Ucraina manualele și cursurile de relații publice și de comunicare strategică?
Dumitru Borțun: Da, chiar mă uitam, astăzi, la discursul ținut de Zelenski în fața Congresului american și mă gândeam că la analiza discursului va trebui să discutăm acest discurs și să-l analizăm, pentru că este o mostră de discurs politic în situații de criză.
Este o nouă paradigmă a comunicării politice și geopolitice, a comunicării internaționale și, în același timp, sunt noi situații, noi cazuri pentru studii de caz în vederea pregătirii specialiștilor pentru ce urmează, pentru că au loc mari schimbări în comunicare.
Vedeți, ați spus foarte bine adineori că informațiile false n-ar putea fi crezute, n-ar putea fi urmate, n-ar avea impact dacă nu ar exista înainte de ele o altfel de comunicare, un altfel de pregătire a terenului, care înseamnă descurajarea unor sentimente, cum ar fi încrederea în statul propriu, în instituțiile statului propriu, descurajarea încrederii în Uniunea Europeană, în alianțele în care ţara ta a intrat și așa mai departe.
În momentul în care este schimbată psihologia, nu mai există încredere, plutește o stare de incertitudine, plutește o stare de anxietate în societate, în momentul ăla pot să vii cu informațiile false, ghidate exact pentru ce vrei să obții, și se întâmplă, opinia publică se duce după ele.
De ce? Pentru că a fost pregătit terenul. Ați sesizat foarte bine că există, pe de o parte, narațiuni, pe de altă parte, informații. Informațiile fără narațiuni nu ar avea efect, narațiunile fără informații nu ar avea efect, fiindcă nu ar fi susținute de lucruri concrete.
Radu Dobriţoiu: Domnule general Constantin Spînu, se confruntă Ministerul Apărării Naționale cu atacuri informaționale ca parte a războiului hibrid, în contextul conflictului din Ucraina?
Constantin Spînu: Aș spune că în momentul de față peisajul media, mediul informațional, nu doar din România, ci din întreaga lume, arată schimbat doar din punct de vedere tehnologic, pentru că din punct de vedere al psihologiei comunicării, și domnul profesor Borțun a prezentat și în alte ocazii faptul că psihologia noastră nu s-a schimbat fundamental în ultimii ani.
Vorbeați de presă ca fiind a patra categorie de forțe, eu aș pune că e a cincea, pentru că noi pe a patra o considerăm forțele speciale, pe lângă forțele aeriene, terestre și navale. Deci, iată, am avea o apropiere de coloana a cincea.
Iar, să spunem, bănuielile că presa ar putea fi folosită pentru manipularea maselor nu sunt de ieri de astăzi, aș aduce în discuție critica extrem de dură pe care Jürgen Habermas a dus-o încă de la mijlocul secolului XX, considerând presa principalul mijloc de pervertire al sferei publice.
Dar revenind la Federația Rusă și la tacticile folosite, ați adus în discuție prima invazie din Ucraina și aș vrea să vă spun că lucrurile erau destul de clare încă de atunci. MIMO arăta în 2015 că manualul de propagandă pe care puterea politică de la Kremlin l-a pus la dispoziția aparatului de propagandă de stat se baza încă de atunci pe metoda celor 4D: demobilizare-negare (dismissing), distorsionare, distragere și descurajare.
A doua invazie, declanșarea războiului de agresiune n-a făcut decât să perfecționeze aceste metode și este evident că nu doar în România, ci în întreg spațiul extern, era să zic al Uniunii Sovietice, dar n-ar fi fost foarte departe, există acțiuni, fie directe, fie prin proxi, finanțate sau încurajate de Federația Rusă.
La nivelul Ministerelor Apărării din Alianța Nord-Atlantică acest fenomen este privit cât se poate de serios. Există și preocupări la nivelul Alianței. Există preocupări de sincronizare a eforturilor, de înțelegere a fenomenului, de împărtășire a lecțiilor învățate și, evident, că la nivelul fiecărei țări există și particularități.
Am putea discuta pe parcursul acestei emisiuni și de exemple concrete și de soluțiile pe care le putem găsi, adaptate, evident, pentru audiența din România.
Radu Dobriţoiu: Domnule profesor Dumitru Borţun, avem exemplul recent al votului negativ dat de Austria pentru ca două țări de pe Flancul estic al NATO să nu intre în spațiul Schengen. Cât de util este pentru Moscova crearea unor falii în interiorul Uniunii Europene și a Alianței Nord-Atlantice?
Cât de utile sunt astfel de acte și informații pentru a dezvolta, iată, fake news-uri la adresa Uniunii Europene? Dumitru Borţon: Domnule profesor Dumitru Borțun, avem exemplul recent al votului negativ dat de Austria pentru ca două țări de pe flancul estic al NATO să nu intre în Spațiul Schengen.
Cât de util este pentru Moscova crearea unor falii în interiorul Uniunii Europene și Alianței Nord-Atlantice? Cât de utile sunt astfel de acte și informații pentru a dezvolta, iată, fake news-uri la adresa Uniunii Europene?
Dumitru Borţun: Este unul dintre obiectivele cele mai importante ale Moscovei din ultimele 2-3 decenii. Este un scop divizarea, dezmembrarea Uniunii Europene, este unul dintre obiectivele campaniilor de influențare pe care le duc prin intermediul noilor media, new media și, în primul rând, prin intermediul acelor 30.000 de troli pe care îi folosesc prin intermediul Institutului de Studiere a Opiniei Publice de lângă Sankt Petersburg.
Este o analiză de conținut făcută pe aceste mesaje, făcută de un colectiv condus de domnul Iulian Chifu și care au fost publicate. Și acolo se arată în mod sistematic, pe ordin de mărime, pe priorități, care sunt principalele teme care sunt trimise spre fostele țări socialiste, inclusiv România.
Ar fi așa: Uniunea Europeană este un imperiu nedrept, care ne tratează ca cetățeni, ca pe niște cetățeni de mână a doua; Uniunea Europeană este un proiect eșuat, care se va prăbuși; mândria noastră națională trebuie revigorată, dar nu altfel decât prin opoziție cu Occidentul.
Deci, toate lucrurile astea sunt deja gândite și amplificate prin așa-zișii troli, de fapt, pe românește, se numesc postaci, cei care postează ca și când ar fi persoane autonome, dar ele sunt plătite de guvernul Federației Ruse, pentru a influența opinia publică din anumite țări, și au anumite politici și anumite strategii și tactici specifice pentru Europa de Nord, pentru Europa Occidentală, pentru Europa Centrală, pentru Europa de Est și pentru fostele țări socialiste.
Deci, vreau să vă spun că este de o parșivenie și de o inteligență cinică incredibile. Aceste studii ar merita citite și popularizate mai mult de mass-media, inclusiv de postul public de radio, pentru că este o formă de a contracara această forță de influențare ideologică, cum o numesc ei sau cum o numeau pe vremuri KGB-iștii, avertizând populația, spunându-le ce li se pregătește.
