Cristian Barbu: Aceste rachete GLSDB sunt o inovație, revoluționare, extrem de ușor de ghidat și ajung în locul unde trebuie să lovească ținta cu o precizie de un metru. O astfel de lovitură nu este scumpă, dacă ne referim la celelalte tipuri de rachete pe care sistemul Himars le poate lansa

Publicat de Gabriel Stan, 6 februarie 2023, 17:12

Subiectul Săptămânii este dedicat și astăzi războiului din Ucraina. Statele Unite au anunțat un nou pachet de asistență militară pentru armata ucraineană ce va cuprinde, printre altele și rachete cu tehnologie de ultimă generație, care se preconizează că vor pune în dificultate forțele rusești.

Cristian Dumitrașcu a vorbit despre acest subiect cu generalul de brigadă în rezervă, profesor universitar doctor inginer Cristian Barbu, specialist în balistică, fost rector al Academiei Tehnice Militare.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule general, bună dimineața și bine ați venit la „Jurnal Militar”!

Cristian Barbu: Bună dimineața! Bine v-am regăsit!

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule Genal Barbu, o nouă invenție care pare că îi sperie foarte tare pe ruși. Dumneavoastră sunteți specialist în balistică.

Iată o capabilitate care aproape că sfidează legile balisticii. Pare că dacă va fi implementată, această armă poate schimba soarta războiului din Ucraina.

Cristian Barbu: Da, aveți dreptate, îi cam sperie pe ruși și ne bucurăm pe noi, și pe noi ca specialişti, dar și pe noi ca armată, pentru că vorbim despre, într-adevăr, un nou sistem revoluționar dacă vreți, din punctul acesta de vedere al balisticii exterioare și al efectului la ţintă al balisticii terminale.

Un sistem extrem, extrem de versatil și care, spuneam că ne-ar putea bucura pe noi, şi aici este chiar o atenționare a specialiștilor din România să privească cu mare atenție această muniție, pentru că este trasă de sistemele Himars și sigur, varianta aceea şenilată, pe care noi nu o avem, dar pe care o întâlnim în planul tactic, adică M-270, dar aceleași tipuri de instalații.

De ce spun că este un sistem versatil? Este o combinație pentru prima dată realizată de către specialiști, nu o să dau nume de firme, pentru că nu are rost, dar este o combinație între un sistem artileristic, cu un motor rachetă de artilerie, deci ceva care poate fi tras foarte rapid, foarte ușor și o bombă de aviație de calibru, să zicem, rezonabil, mic. Ce face motorul-rachetă? Preia sarcina unui avion.

Iată, deci, o altă idee, degrevează o aeronavă de o misiune de bombardament și preia acest motor-rachetă, ceea ce făcea avionul, adică duce o componentă de luptă, duci acea bombă la altitudinea de unde apoi are o traiectorie extrem de curbată, uneori foarte verticală, și o face greu de interceptat.

Şi în această condiție, bătaia, adică distanța maximă la care poate să ajungă este de 150 de kilometri, cu posibilitatea de a lovi ținta chiar și peste munți, adică peste un teren extrem de variat. Iată un alt aspect care pentru noi, românii, ar putea să fie foarte interesant, în condițiile în care avem relieful pe care îl știm de altfel, cu această dispunere a munților noștri.

Discutăm despre această, cum spuneați foarte bine, această invenție, să-i spunem, poate este doar o inovație, dar un lucru revoluționar, aceste rachete GLSDB, făcute, dacă vreți, de o companie din America și o companie suedeză, care și-au pus de acord ideile de a folosi ceea ce aveau deja în depozit, adică aceste bombe de aviație care, odată lansate, sunt extrem de ușor de ghidat și ajung în locul unde trebuie să lovească ținta cu o precizie de un metru.

Foarte, foarte interesant și acest lucru. Am văzut uneori prin filme, acum putem să vedem în realitate cum, așa, pe un geam de un metru pe un metru poate să intre o astfel de rachetă și să facă neutralizarea, fie a unor forţe militare, fie a unui centru de comandă, fie a unui depozit de muniții, fie chiar în cazul unor blindate, o grupare de blindate chiar sau orice altă țintă care poate să prezinte un interes.

Și iarăși un aspect interesant, pentru faptul că o astfel de lovitură nu este scumpă, dacă ne referim la celelalte tipuri de rachete pe care sistemul Himars le poate lansa, ei de data aceasta, la acest GLSDB discutăm despre prețuri extrem de rezonabile …

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Ceea ce în economia războiului modern și nu doar este foarte, foarte important.

Cristian Barbu: Da, foarte bine aţi punctat, pentru că ne uităm ce se întâmplă în Ucraina și observăm că dacă avem o muniție ieftină și foarte bine echilibrată, cu această posibilitate de a atinge o distanță mare, dar și cu o precizie rezonabilă, atunci partea distructivă este extrem de importantă.

Nu îți permiți toată ziua să lovești o dronă, care poate costă 20.000-25.000 de dolari cu o rachetă care poate să ajungă la 900.000 de dolari sau 1.000.000 de dolari.

Atunci poți să folosești sisteme foarte eficiente, extrem de eficiente și foarte bine și adaptate situației, adică solului, terenului, în sensul faptului că înlocuiește aeronavele, mai ales pentru o țară care poate că nu are suficiente aeronave pentru astfel de misiuni și, nu în ultimul rând, ușor de manevrat, ușor de depozitat.

Știți că, iarăși discutăm despre ce învățăm zi de zi, nu că n-am fi știut, dar de data aceasta chiar ni se confirmă, faptul că logistica este extrem de importantă într-o operațiune militară reală, cum este cea din Ucraina.

Cunosc utilizarea ei și am observat de ceva timp, pentru că m-a preocupat și vă spun și sincer de ce, pentru că la un moment dat cred că aceste lucruri se puteau face și în România. Am lucrat la motoare-rachetă care pot face ceea ce face acest motor rachetă, realizat de către suedezi.

Deci, m-a interesat ca idee pentru țara noastră și împreună și cu studenții de la Academie. Dar, probabil că efectul propriu-zis îl vom vedea în timp scurt în câmpul tactic și eu cred că nu va fi cu mult diferit sau poate chiar va fi mai bun decât ceea ce am observat în desfășurarea, să zicem, de încercări și de avizare a acestor lovituri, aceastor muniții.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): În finalul interviului, aș vrea să vă întreb, revenind la chestiunea tehnică. V-am văzut în mai multe emisiuni explicând ce este cu această capabilitate, această posibilitate de a lansa, spuneați dumneavoastră, de la 0 kilometri la 150 de kilometri?

Cristian Barbu: Da. Iarăși este un lucru interesant. Știți că noi, de obicei, atunci când proiectăm astfel de lovituri de artilerie, deci nu este din categoria rachetelor propriu-zisă, altă clasă, dar noi, de obicei, când lansăm astfel de lovituri, ne gândim că ele pot intra în acțiune de la o distanță, eu știu, de 7-10-15-30 de kilometri și pe urmă să meargă, eu știu la 300 de kilometri sau 80 de kilometri, cum este cazul loviturilor existente în acest moment în utilizarea sistemului Himars.

Ei bine, această rachetă poate să aibă o traiectorie extrem, extrem de curbă, imprevizibilă, greu de localizat.

Spuneam că poate să aibă ultima perioadă a traiectoriei perfect verticală, ceea ce face ca lovitura să meargă undeva lângă mine, adică la mai puțin de un kilometru, vă spuneam chiar 0 kilometri.

Da, sigur că nu ne gândim chiar la 0 kilometri, dar foarte aproape, adică pot să fiu lipit, dacă vreți, de inamic, să nu știe că sunt lângă el.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Am înțeles.

Cristian Barbu: Această rachetă pleacă undeva în spațiu, are o traiectorie curbă și ajunge lângă mine la un kilometru, unde se află inamicul și-l surprind total, complet.

Deci această, cum spuneam, versatilitate extraordinară a acestei lovituri, dată mai ales prin faptul că partea finală, adică acea componentă utilă, acea bombă ghidată, are o traiectorie planată, ceea ce o face extrem, extrem de ușor de manevrat.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule general Cristian Barbu, vă mulţumesc foarte mult!

Cu siguranță ne vom mai auzi la „Jurnal militar”, pentru că lucrurile sunt de natură să nu ne spună că se va încheia războiul curând. Invitat la „Subiectul săptămânii”…

Cristian Barbu: Numai bine!

Reporter: Mulțumesc. Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost generalul în rezervă Cristian Barbu, fost rector al Academiei Tehnice din București. Mulțumesc.