Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr, a participat săptămâna trecută la trei întâlniri ale liderilor lumii libere, așa cum este deja cunoscută sintagma folosită de Maia Sandu, președintele Republicii Moldova. Și nu întâmplător fac această trimitere, într-o perioadă în care retorica rusă este din ce în ce mai agresivă la adresa fraților de peste Prut.
Spuneam despre cele trei întâlniri din această săptămână ale liderilor NATO și din Uniunea Europeană, dar și din ONU. Ultima dintre ele este chiar acum în desfășurare în Germania, Conferința de Securitate de la München, care a început ieri și se va termina duminică.
Iar pe ministrul român al apărării l-ați putut asculta aseară la „Agenda globală”, cu o declarație exclusivă pentru Radio România Actualități, pe care mi-a acordat-o și din care am aflat cât de importantă este pentru Alianță, pentru Uniunea Europeană și pentru ONU, cum spuneam, zona noastră, zona Mării Negre, în contextul geopolitic actual.
La „Subiectul săptămânii” vă propun un alt interviu, realizat tot cu ministrul Tîlvăr și tot în exclusivitate pentru Radio România Actualități, despre primele două întâlniri importante ale săptămânii: reuniunea grupului de contact pentru Ucraina și reuniunea miniștrilor apărării din țările membre NATO, ambele desfășurate la Bruxelles.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Ce este nou față de întâlnirile trecute, cu atât mai mult cu cât, iată, v-ați întâlnit cu ministrul ucrainean al apărării? Este un plus de speranță pentru ei? Sunt lucruri importante care s-au hotărât acum?
Angel Tîlvăr: Sunt lucruri care vin în linia determinării pe care alianța, pe care aliații, dar și lumea democratică au dovedit-o atunci când am putut vedea, şi eu am făcut lucrul acesta și înainte de a fi ministru al apărării, atunci când, ca senator, am fost acolo în calitate de președinte al Comisiei pentru afaceri europene, este clar că Rusia trebuie să fie oprită în acest război de agresiune, iar Ucraina și poporul ucrainean trebuie să primească sprijinul care să le permită să o facă.
Întâlnirea a fost dedicată discutării evoluțiilor de securitate în contextul războiului de agresiune condus de Rusia în Ucraina, dat fiind faptul că se va împlini un an de când agresiunea neprovocată și ilegală a Rusiei împotriva Ucrainei a început.
Omologul meu ucrainean, cu care ne-am văzut și la Ramstein, dar și în alte formate, fie înainte de a fi ministrul apărării, eu am fost la Kiev și m-am întâlnit cu Oleksii și acolo. El ne-a informat asupra evoluțiilor privind apărarea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei și a făcut o evaluare și o prezentare clară a nevoilor specifice din mai multe perspective.
Noi, în România, așa cum foarte bine știți, încă din primele zile am condamnat această agresiune și ne-am raportat față de vecinii noștri ucraineni, oferind sprijin multidimensional, cu accent pus pe componenta de management al crizei refugiaților. Am putut vorbi de o anumită criză, dată fiind amploarea procesului de trecere a frontierei de către vecinii noștri ucraineni, atunci când hub-ul de la Suceava a devenit un model la nivel internațional în ceea ce privește felul în care o țară cum este România înțelege să își utilizeze arhitectura instituțională pentru a oferi sprijin unor oameni care au plecat din casele lor ca urmare a unui act de agresiune.
Nu în ultimul rând, așa cum știți, dar o repet pentru ascultătorii noștri, România a făcut în așa fel încât prin noi să treacă aproximativ 13 milioane de tone de cereale, care au mers în locuri unde era nevoie de a preveni, ştiu eu, foametea, foamete care ar fi generat poate o altă…
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Altă criză globală, sigur.
Angel Tîlvăr: Exact, exact. Și dacă tot vorbeam de ajutor umanitar, cred că peste 2 milioane de oameni care au tranzitat România și care au dus și la modificări în ceea ce privește legislația românească, au fost în jur de 20 de modificări, care să le permită vecinilor noștri să stea aici, să lucreze, să studieze, să beneficieze de asistență medicală sau persoane care aveau nevoie de asistență socială în sine au putut să o facă și ca urmare a modificărilor pe care statul român din punct de vedere legislativ le-a făcut.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): După această întâlnire, a urmat reuniunea miniștrilor apărării. Înțeleg că au fost alte discuții, mai puțin tehnice sau mai mult legate de partea militară.
Angel Tîlvăr: Evident, a existat și o componentă de abordare în ceea ce privește evoluțiile din această perspectivă, dar în primul rând s-au dat mesajele potrivite și au fost discuții potrivite care să țină de felul în care urmează să ne poziționăm, pentru că unul din atributele pe care lumea democratică l-a evidențiat a fost acela că suntem solidari, că există coeziune între noi.
Iar faptul că România este de partea bună a istoriei, că atât în format NATO, dar și în format al Uniunii Europene putem contribui pentru a transforma Europa și în zona în care ne aflăm într-o zonă de pace, de stabilitate și, de știu eu, condiții care să permită desfășurarea vieții de zi cu zi în condiții normale cred că nu este puțin lucru.
Evident că discuțiile au oferit perspectiva fiecărui stat asupra situaţiei cu care ne confruntăm, dar pot să vă spun că nu am sesizat divergențe sau abordări diferite vizavi de principalele căi de urmat. Prin asta înțeleg continuarea sprijinului unei ţări suverane care este victima unei agresiuni, abordarea poziţiei geografice, în care este și România, din perspectiva rezilienței, iar noi, ca români, avem dorința și încercăm să promovăm și încurajăm discuții care să vizeze Marea Neagră, pe care ni-l dorim, la rându-i, ca un spațiu de pace, de comerț liber și de sigurață, Marea Neagră căpătând și după summit-ul de la Madrid, apărând pe conceptul strategic NATO.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Presupun că în ochii oficialilor Uniunii Europene și în ochii oficialilor NATO, pentru că ați folosit termenul de reziliență, noi suntem un pic mai importanți decât alți membri ai Alianței, fiind aici lângă război.
Angel Tîlvăr: Evident. Poziția de proximitate în care ne aflăm evident că ne particularizează, dat fiind faptul că avem o graniță foarte lungă cu Ucraina și, nu în ultimul rând, Insula Șerpilor, care a fost pentru scurt timp, din fericire, subiect de conflict armat, de agresiune, nu se află la distanță foarte mare de gurile Dunării.
Evident că fluxul mare de refugiați care au trecut prin România ne particularizează în raport cu alte țări, care se află la distanță mai mare, dar încercăm ca tot ce facem să facem în linie și în consultare permanentă cu aliații noștri, pentru că aici este vorba de un concept strategic și de o abordare unitară în raport cu valorile în care credem și de la care nu ne vom abate și în raport și cu obligațiile și cu drepturile pe care le avem ca membri ai Alianței și ai Uniunii Europene.
Dar lucrurile se petrec planificat, în acord unii cu ceilalți. Acesta este și motivul pentru care întâlnirile de tipul celei la care am participat își au rostul și sunt absolut lucrative și firești. Este foarte important ca să vorbim aceeași limbă și să avem aceeași viziune și să ne pregătim în același mod.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Este așadar un mesaj echilibrat, un mesaj de optimism despre parteneriat și despre o planificare. Oare ați vorbit cu cei de acolo cam cât se așteaptă până când vine placea?
Angel Tîlvăr: Pacea va fi la îndemâna și la decizia celor care au pierdut teritorii și care sunt agresați și care suferă ororile unor acte de violență pe care nu ni le imaginam până acum ceva timp, deci, ei vor decide, pentru că ei au teritorii care le-au fost smulse, ei au plătit un tribut în victime umane, au infrastructura civilă atacată, viața socială este perturbată, deci, decizia de a discuta pe acest subiect aparține exclusiv Ucrainei.
Noi nu facem altceva decât ca, alianță defensivă – și nu întâmplător spun acest lucru -, să asigurăm o anumită pregătire și o anumită abordare care să permită Alianței să-și îndeplinească funcția pentru care a apărut, și anume aceea de a asigura pacea în țările care fac parte din alianță.
Vizavi de ajutorul pe care îl primim, mi-aș permite să vă spun că, în egală măsură, și noi ajutăm, deci nu este vorba de a fi ajutați, cât de a fi parte dintr-un format care garantează eficacitatea pregătirii și rezilienței. Deci nu trebuie să prezentăm România ca primind ajutor, ci ca parte dintr-o structură care generează pace și care garantează pace.
Vizavi de optimismul despre care vorbeați, nu este vorba de a fi optimist sau pesimist, este vorba de a spune cetățenilor țării noastre că la acest moment viața socială și economică în România se poate desfășura normal și că arhitectura de securitate a statului român funcționează așa cum a făcut-o întotdeauna.
Dar faptul că există în secolul acesta, în mileniul acesta, un loc nu departe de România în care o țară agresează o altă țară, agresează ilegal teritorii, nu este un lucru care să nu preocupe comunitatea internațională – din care, evident, facem și noi parte.
Şi aici trebuie să vă spun că pe această zonă, pe flancul estic și în regiunea Mării Negre, România este un pivot important, este un partener de nădejde pentru Alianță și intenționăm să rămânem așa.
Dar din perspectiva preocupărilor pe care dumneavoastră le-ați evocat, eu din nou repet că nu este cazul ca viața economică și socială din România să poată fi îngrijorată sau să nu se poată desfășura normal, pentru că avem lucrurile în analiză în permanență, iar cei care sunt în drept să se ocupe de aceste lucruri o fac.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule ministru, vă mulțumesc și vă mai aşteptăm la radio!
Angel Tîlvăr: Și eu vă mulțumesc și vă doresc mult succes!
