Ați auzit? Ați văzut, ați ascultat? Vestea a circulat în toată presa! Tinerețea fără bătrânețe a Radioului a marcat 50 de ani de repere jurnalistice. Vi se pare ușor rebusistic anunțul? Descifrarea e simplă în cuvintele ei cheie. Este vorba despre ”O lume nebună, Decisă să spună, Ce vrei, ce nu vrei. O oază de viață, Cu muzica-n față, Dar și cu idei. Cu cai de povară, Ce-aleargă și cară, Dar și cu ponei. Programul 3, Ce viață, ehei!…”
Și acum, în tonul și ritmul specific anunțurilor radiofonice, citez sursa – Agenția RADOR Radio România și vă informez că în ziua de ”12 martie, s-au împlinit 50 de ani de la inaugurarea Programului 3 pentru tineret al Radiodifuziunii Române, primul post interactiv de radio din România, post de avangardă în perioada comunistă, locul în care s-a născut şi a evoluat „generaţia în blue-jeans” şi care a dăruit ascultătorilor esenţa spiritului tânăr. Programul 3 a reprezentat o gură de aer proaspătă, în vremea trecutului regim comunist, un post îndrăzneț, cu o atmosferă specială, care a strâns în jurul lui tineri, oameni de teatru și de muzică.
După Revoluția din Decembrie 89, Programul 3 şi-a reluat emisia și a primit numele de Radio România Tineret, iar peste ani, în 2004, Radio3Net a preluat această misiune, adaptând-o la vremurile şi cuceririle tehnice actuale.”
La scurt timp după momentul aniversar – 50 de ani de la inaugurarea programului 3 pentru tineret, m-am întâlnit, pentru aducere aminte și depănat momente frumoase, cu una dintre colegele dragi sufletului meu, al cărei nume este greu să nu îl asociezi cu Programul 3 – Camelia Stănescu.
Absolventă a Facultăţii de Limbi Romanice şi Clasice, secţia Limbă Franceză, Universitatea Bucureşti, invitata noastră – Camelia Stănescu a fost angajată ca redactor la Redacţia Emisiunilor pentru Copii şi Tineret. Din 1973 a făcut parte din echipa Programului 3. Realizatoare a unor emisiuni şi programe apreciate, Camelia s-a remarcat şi ca autoare de scenarii radiofonice originale difuzate în ciclurile „Jurnale şi memorii”,„Biografia unei capodopere”, „Figuri de seamă din istoria culturii universale.” A semnat seriale de dramatizări S.F. pentru emisiunea „Exploratorii lumii de mâine”. Teatrul Naţional Radio-fonic difuzează frecvent valoroasele ei adaptări radiofonice după opera lui Panait Istrati.
Și pentru că în meseria aceasta de jurnalist radio îți asumi dăruirea pentru Măria Sa Ascultătorul, cm spunea și Dan Ursuleanu, bineînțeles că am înregistrat dialogul nostru.
Așadar, voi așeza pe rafturile Bibliotecii de Bucurii 3 ediții speciale, date în serial, care sunt, într-un fel, oglindirea unor pagini ale cărții „O legendă a radioului românesc: Programul 3”. Scrisă și coordonată de Dan Ursuleanu. Prima ediție a cărții a fost lansată în anul 2008, la împlinirea a 35 de ani de la înfiinţarea Programului 3, iar acum la aniversarea celor 50 de ani a fost lansată ediția revizuită prin implicarea directă a Cameliei Stănescu Ursuleanu, invitată noastră din această seară.
În prima parte a dialogului nostru, Camelia Stănescu ne povestește care au fost primii ei pași în radioul public, cum s-a înființat Programul 3, care era atmosfera acelor ani, cum a început colaborarea cu Florian Pittiș…
Iată câteva fragmente relevante, extrase din cartea lui Dan Ursuleanu „O legendă a radioului românesc: Programul 3”
”După ce mi s-a decernat Premiul I la câteva Concursuri Naţionale de Recitări, am fost invitată să prezint emisiuni pentru copii, atât la Televiziune, cât şi la Radio. Aveam 13 ani. Nimic nu se compară însă cu anii mei de ucenicie petrecuţi în studiourile Treatrului Radiofonic, sub bagheta unor mari maeştri Mihai Zirra, Constantin Moruzan, Cristian Munteanu, alături de actori celebri: Clody Berthola, Elena Sereda, Alexandrina Halic, Ludovic Antal, George Calboreanu, Ştefan Mihăilescu – Brăila, Mircea Albulescu.
Când Val Moldoveanu a iniţiat şcoala lui de radio pentru copii, ştiam deja o groază de lucruri. Despre respiraţia care nu trebuie să se audă pe post, despre zâmbetul care iluminează vocea.” – Camelia Stănescu
”Prefer să o aduc drept referent pe mult evocata Raluca Bungărzan care sublinia, în 1981,meritele celebrului cuplu de prezentatori de la Clubului curioşilor Camelia – Florian: (n.r. Dan Ursuleanu)
„Camelia Stănescu are o voce radiofonică, e spontană, are farmec şi ştie să se adreseze ascultătorilor ca şi cum ar vorbi cu nişteprieteni intimi. Florian Pittiş este un actor total, e inventiv, are temperament, este mare iubitor de muzică. Iată, aşadar, că există motive foarte puternice ca ei să prezinte cu mult success Clubul curioşilor. Dar, ceea ce este esenţial, ei au devenit cu timpul un autentic cuplu radiofonic de prezentatori interpreţi, fără de care nici nu ne-am putea închipui cum ar arăta (sau mai precis cum s-ar auzi) Clubul curioşilor. Pentru ca o emisiune să fie cu adevărat interesantă, plăcută, utilă (am mai spus-o şi cu alte ocazii), ea trebuie nu numai să ne
ofere rubrici bine întocmite ci să aibă o personalitate inconfundabilă, nişte prezentatori pe care să-i aşteptăm cu nerăbdare în faţa aparatelor de radio, pentru ca cele 60 de minute să fie petrecute nu numai cu folos, dar şi cu încântare. Ca şi cum am aştepta o întâlnire tradiţională cu nişte prieteni vechi şi dragi. Clubul curioşilor (redactor Camelia Stănescu) este un asemenea prieten pentru nenumăraţi ascultători. Dar prezentarea, oricât ar fi de reuşită, oricâte informaţii ar conţine, nu este, bineînţeles, suficientă pentru a atrage pe cei cărora li se adresează emisiunea. Domenii dintre cele mai diverse pot reţine atenţia celui mai pretenţios dintre curioşi. Cei interesaţi de ştiinţă au putut afla noutăţi din electronica românescă de la ing. Dumitru Ionescu, precum şi despre o nouă disciplină care şi-a propus să pună în lumină valoarea ştiinţifică a urmelor unor fenomene pierdute în spaţiu şi timp. Cei ce se interesează de istorie au fost puşi la curent cu o descoperire (arheologică) de excepţie, necropola de la Alba Iulia, de către acad. Ştefan Pascu. Pentru cei ce iubesc a şaptea artă, o înregistrare primită de la Radiodifuziunea Franceză a oferit informaţii despre Festivalul filmului fantastic de la Paris şi despre Festivalul filmului ştiinţifico-fantastic de la Avoriaz. Mircea Florian a dezvăluit pentru melomani, cu inteligenţă şi competent, tainele muzicii electronice. Pasionaţii de frumos au fost invitaţi de Dan Grigorescu într-o fascinantă incursiune prin arta veacului nostru, iar cei pentru care poezia este arta artelor au fost regalaţi cu un excelent recital Blaga susţinut de Ştefan Iordache. Cei pentru care Blaga este Poetul, l-au ascultat cu evlavie recitându-şi un poem. Am dori să existe cât mai multe asemenea emisiuni, mai ales pentru cei tineri, pe care nu doar muzicafolk şi pop îi interesează.”
Şi iată cum era prezentatacest cuplu radiofonic, pe coperta revistei Radio-Tv Panoramic în numărul din 3-9 septembrie 1990:
„În relief RADIOGENIA: Actorul FLORIAN PITTIŞ şi realizatoarea CAMELIA STĂNESCU au făcut ca emisiunea Clubul curioşilor să fie capti-vantă, instructivă, seducătoare, îndrăgită de ascultători. Dialogurile lor pe unde au devenit un reper şi o tradiţie ale Radioului şi ale preferinţei publicului. Ele revelează de fiecare dată căradiogenia este o stare de graţie, o artă a rostirii la microfonaptă săconjugeinedit înzestrările naturale –vraja vocii– cu însuşirile perseverării în cunoaştere şi cultură”.
Realizator: Camelia Teodosiu
Foto: Arhiva Doamnei Camelia Stănescu Ursuleanu