Invitatul lui Constantin Herțanu la Subiectul săptămânii a fost expertul internațional în politici de apărare, Hari Bucur-Marcu.
Acesta a realizat o analiză la cald a evenimentelor recente din Rusia, după rebeliunea militară a grupării de mercenari Wagner, pe care unii analiști au descris-o drept cea mai mare provocare la adresa puterii lui Vladimir Putin, în cei peste 20 de ani de când se află la conducerea Rusiei. Interviul imediat după semnal. Subiectul săptămânii.
Constantin Herțanu (realizator rubrică): Bine ați venit la Jurnal Militar!
Hari Bucur-Marcu: Mulțumesc frumos pentru invitație.
Constantin Herțanu (realizator rubrică): Traversăm o perioadă foarte interesantă pentru România, pentru vecinii României în special și de aceea, sunteți în legătură directă cu noi. Întreg mapamondul a stat zilele trecute, în special sâmbătă, și a așteptat minut de minut, oră de oră, vești despre ce se întâmplă în Rusia. Este acțiunea mercenarilor Wagner și a comandantului lor, un caz de luat în seamă?
Hari Bucur-Marcu: Are o simbolistică foarte importantă ca valoare militară, însă nu, n-a fost cine știe ce. A fost un marş făcut ştiu și eu de planificatori la nivel de pluton, companie, nimic mai mult. Deși au foarte mulți luptători, nu au capabilitatea de a planifica și de a conduce operații la nivel mai mare de companii.
E drept, cel mai important lucru care s-a întâmplat sâmbătă a fost că a căzut acel oraș, fără niciun fel de împotrivire în care au intrat, au intrat în comandamentu care planifică și conduce întreaga operație de agresiune împotriva Ucrainei, aeroportul din localitate ș.a.m.d.
Deci de acolo vorbim de simbolistică mai mult decât de faptul că au putut să meargă foarte repede spre Moscova, că au putut să ocupe fără luptă, fără împotrivire, acel oraș și comandamentul respectiv, și o să mai vorbim despre acest lucru, adică o să se facă referire la acest eveniment mult timp de acum înainte, de către toată lumea, nu numai de către ruşi sau de către inamicii ruşi, ca să spunem așa.
Constantin Herțanu (realizator rubrică): Cum ar trebui să-l vedem pe Putin astăzi, după tot acest val vârtej de evenimente derulate extrem de repede și într-o perioadă de timp foarte, foarte scurtă, până la urmă?
Hari Bucur-Marcu: Putin nu contează pe popularitate, ca să spun așa. Deși el are o susținere destul de semnificativă în rândul populației ruse, ei zic 70%, dar dacă ar fi numai 60% și deja este foarte mult. Asta pe de o parte. Pe de altă parte, sistemul de control politic asupra forțelor armate…
Nu s-a clintit în vreun fel, adică n-a trebuit să îi răspundă lui Prigojin, de exemplu, prin scoaterea din funcție a vreunuia dintre cei doi pe care Prigojin i-a acuzat și pentru scoaterea cărora a și făcut acel marș, respectiv ministrul Șoigu și șeful Statului Major General, Gherasimov.
Putin a făcut ieri niște gesturi din acestea de a explica militarilor, s-a întâlnit cu militarii, s-a întâlnit și cu forțele celelalte armate pe care le au ei în afară de militari, respectiv serviciile speciale ș.a.m.d., în așa fel încât să rezulte că el a putut să îi controleze pe aceia, i-au fost loiali respectivii și, ca urmare, asta a fost important în a opri acel marş, care, încă o dată, dacă ar fi ajuns la Moscova, probabil că s-ar fi întâmplat ca la Rostov, și atunci vă daţi seama ce situație ar fi fost.
Constantin Herțanu (realizator rubrică): Mutarea trupelor Wagner în Belarus, la o bază din centrul țării, nu a trecut neobservată nici de Polonia, nici de țările baltice, nici de NATO. Lituania și Polonia au exprimat preocupări de securitate legat de acest eveniment, iar secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că Alianța își sporește prezența militară pe flancul estic în ultimele zile.
Tot domnia sa a declarat că este prea devreme pentru a face o judecată finală cu privire la consecințele faptului că Prigojin s-a mutat în Belarus.
Hari Bucur-Marcu: NATO are un program serios, ei nu reacționează la asemenea evenimente. Deci cei din NATO nu așteaptă să se producă evenimentul ca să aibă o reacție la el. Valoarea militară, încă o dată, este foarte scăzută.
Ce are în pregătire în momentul de față NATO pentru un eventual comportament agresiv rusesc împotriva unui stat membru NATO e planificat din timp, au avut la Madrid un summit în care au stabilit că pot să ridice foarte repede, în timp foarte scurt și, bineînțeles, pe bază de motive capacitățile de apărare ale NATO din statele din prima linie, cum ar veni, de la Marea Baltică la Marea Neagră, de la nivel de batalion la nivel de brigadă, forţele acestea permanente dislocate pe teritoriul acelor state, cele opt grupuri de luptă, vă dați seama că dacă ar fi amenințare directă asta s-ar face, s-ar da ordin ridicarea acestei capacități permanente de la nivel de batalion la nivel de brigadă, multiplicat cu patru, cum ar veni.
Constantin Herțanu (realizator rubrică): Cum credeți că ar trebui să privim datele vehiculate de Kremlin conform cărora acele elicoptere rusești Ka-52 și Mi-28 provoacă pagube mari brigăzilor mecanizate înzestrate cu blindate Bradley și tancuri Leopard?
Hari Bucur-Marcu: Bine, e o retorică de război, vă dați seama.
Putin a spus în fața reprezentanților Ministerului Apărării Naționale de la ei, la Kremlin, când i-a adus în sală ieri, a dat niște cifre acolo, că în ultimele 24 de ore au distrus 40 de tancuri, ceva în genul ăsta. Dar toate astea pentru o ureche formată arată că, de fapt, ce spunea Putin era așa: Ăștia în contraofensiva lor au succes, dar au pierderi mari. Înțelegeți?
Adică, ei au dat cifrele brute, așa, ca un fel de succes al trupelor rusești, în condițiile în care contraofensiva ucraineană are succes, adică își recuperează teritorii, eliberează localități, chestii de genul acesta.
Sigur că da, nu putem comenta ritmul de ofensivă atâta vreme cât, încă o dată, eu n-am date concrete de pe teatrul de război, dar este evident că, dacă ar fi avut un cel mai mic succes de oprire a acestei contraofensive, Putin ar fi spus-o.
Constantin Herțanu (realizator rubrică): Opinia dvs care este: credeți că i-ar ajuta mult pe ucraineni dacă ar avea sprijin al aviației și în special aici mă refer la elicoptere de atac?
Hari Bucur-Marcu: Mai ales din partea ucrainenilor, care s-au pregătit atât de mult timp cu occidentalii în cu totul alt tip de ofensivă decât cea pe care au practicat-o rușii când au invadat Ucraina.
Vorbim de lovirea unor obiective precise, cu mare precizie de lovire, obiectivele alese în așa fel încât să aibă valoare militară, adică să-i determine pe ceilalți să se retragă sau să se predea. Nu mai vorbim de faptul că nu au un fond constituit de nivel brigadă sau divizie sau nu mai vorbesc mai mare, ci au direcții principale și direcţii secundare, tot așa, la eșaloane mai mici, cu obiective fiecare, de exemplu un pluton primește un obiectiv să elibereze un sat și cu asta s-a încheiat discuția, dar l-a eliberat, înseamnă că şi-a îndeplinit obiectivul; sau o companie.
Dar în niciun caz nu vorbim de forțe mai mari, care să fie tăvălug uman sau ceva în genul acesta. Ca urmare, și tancurile ei nu le folosesc ofensiv, în maniera la care să se ducă cu șenila peste soldatul rus.
Deci, tancul american, cel puțin, este o platformă de luptă, vă dați seama, are tot felul de armamente pe el, are tot felul de posibilități de identificare a țintei și de lovire a țintei din mișcare ș.a.m.d.
Are tot felul de armamente pe el, are tot felul de posibilități de identificare a țintei și de lovire a țintei din mișcare ș.a.m.d., plus elementele de protecție pe care le are, încât este puțin probabil ca rușii să poată să-i facă față într-un fel.
Constantin Herțanu (realizator rubrică): Dacă ar fi să ne întoarcem la ideea de la începutul interviului nostru, în care vorbeam despre mercenarii Wagner, cu ce ar trebui să rămână ascultătorii noștri?
Hari Bucur Marcu: Că nu e o amenințare directă. În primul rând, după câte am înțeles şi după câte au spus și rușii, ei și-au lăsat armamentul greu, pe care l-au primit tot de la armata rusă, că nu aveau ei de acasă tancuri și blindate ș.a.m.d., şi-au lăsat armamentul greu în Ucraina când au plecat spre Belarus.
Deci acolo sunt numai oameni, da?, deci imposibil ca aceștia să se facă o forță care să devină o amenințare militară pentru cineva în condițiile astea.
Dar ei în continuare sunt militari, au experiență de război, au experiență de câmp de luptă, pot fi oricând luați de acolo, din cazarma aia din Belarus și de acolo să completeze forțele rusești, în momentul în care se ajunge la o convenție între ei sau, mă rog, forțele Belarusului la fel de bine pot să o facă.
Constantin Herțanu (realizator rubrică): Președintele Klaus Iohannis a declarat că situația din Republica Moldova este critică și consideră domnia sa că este datoria aliaților NATO de a găsi căi pentru a ajuta această țară în a-și crește capacitatea de reziliență. Cum ar trebui să privim aceste declarații ale președintelui României?
Hari Bucur Marcu: Ca o asumare în primul rând. Cei de la Chișinău nu au folosit niciodată București ca un canal de comunicare cu occidentul, i se adresa direct occidentului.
Dar asta nu înseamnă că România nu poate să simtă o responsabilitate ca țară vecină cu Moldova și care să aducă pe agenda unor discuții despre Ucraina, întotdeauna este bine ca să fie cineva care să pună și Moldova pe aceeași agendă.
Constantin Herțanu (realizator rubrică): O ultimă întrebare, o concluzie, dacă doriți: ne așteaptă o vară fierbinte.
Hari Bucur Marcu: Putin ar fi trebuit să închidă războiul ăsta de foarte multă vreme, pentru că n-are nicio șansă să-și îndeplinească vreunul dintre obiectivele pe care le-a stabilit, chiar dacă nu le-a declarat.
În asemenea condiții, tot ce face Putin, la bunul simț vorbesc acuma, că n-am de unde să știu ce e mintea lui, este să prelungească acest război, astfel încât reziliența lor de a rezista unei contraofensive ucrainene să fie mai îndelungată, adică să fie de mai lungă durată decât reziliența occidentului de a sprijini în continuare Ucraina.
Nu se întâmplă așa ceva, vă dați seama, nu vrea nimeni, deși există totdeauna periculul ăsta, nu vrea nimeni să se oprească acuma, mai ales că Ucraina are șanse de a pune în aplicare ceea ce a învățat de la Occident din punct de vedere militar, plus echipamentele și armamentele pe care le-au primit în ultima vreme, să le pună la lucru. Și în asemenea condiții, ne așteptăm la victorii.
Constantin Herțanu (realizator rubrică): A fost alături de noi la „Subiectul săptămânii” dl. Hari Bucur Marcu, expert internațional în politici de apărare. Vă mulțumim mult și vă mai așteptăm și cu alte ocazii la „Jurnal militar”.
Hari Bucur Marcu: Eu vă mulțumesc încă o dată pentru invitație.
Constantin Herțanu (realizator rubrică): Ați ascultat o analiză realizată de expertul internațional în politici de apărare, Harri Bucur Marcu, despre evenimentele recente din Rusia, în interviul realizat de colegul nostru Constantin Herțanu. Mulțumim!
